Exclusiv Când vom putea circula ca în Vest pe autostrăzile și căile ferate din România: „Infrastructura va ajunge la un stadiu adecvat”

România a fost criticată de multe ori în ultimii ani de înalți oficiali militari străini pentru infrastructura precară, ce face ca traversarea țării cu echipamente militare să fie lentă. Însă, potrivit secretarului de stat Irinel Scrioșteanu, din 2030 se va circula ca in Vest în România.

Infrastructura din România a fost criticată de oficiali militari străini FOTO arhiva Adevărul

Conform oficialului din Ministerul Transporturilor, peste cinci ani nu vom mai avea emoții și critici privind tranzitarea României cu echipamente militare într-un ritm anevoios din cauza drumurilor proaste.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a vorbit despre situația actuală a infrastructurii din România și despre orizontul de timp în care am putea avea o infrastructură rutieră și feroviară adecvată.

Generalul Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa, a dat de mai multe ori România ca exemplu negativ în NATO privind infrastructura, precizând că „e într-o stare jalnică. Este foarte greu să transporți lucruri în interiorul României. Drumurile și căile ferate nu vor ajuta forțele române sau cele NATO să se deplaseze rapid pentru a putea respinge un atac rusesc”.

Conform secretarului de stat Irinel Scrioșteanu, situația infrastructurii de la noi este gestionată încă din 2020, pentru că este prima dată când într-o strategie de dezvoltare a infrastructurii de România s-a ținut punct de utilizarea duală a infrastructurii, în speță programul investițional 2020-2030 pe prioritizarea proiectelor și a investițiilor în acest interval de timp. Prioritizarea a avut ca unul dintre elemente mobilitatea militară. 

 „Tot ceea ce investim în această perioadă ține cont foarte important de mobilitatea militară. Și, repet, este vorba de anul 2020, deci mult înainte de izbunerea conflictului din Ucraina. Și am luat această decizie de a ține cont de mobilitatea militară, pentru că încă din 2018 se discută la nivelul Comisiei Europene de posibilitatea de finanțare pe mobilitate militară pe axe speciale. Drept pentru care chiar am accesat o serie de proiecte, în special pe zona poduri-pasaje, pe această axă de mobilitate militară. Nu a fost o finanțare extrem de consistentă cum se viza la început. Era vorba de 7-8 miliarde de euro inițial. Această sumă a fost redusă până anul trecut undeva la peste 1,5 miliarde de euro. Dar chiar și în aceste condiții noi am accesat proiecte pe această mobilitate militară. Deci problemele sunt în curs de rezolvare, pentru că am luat acele decizii în 2020”, spune Irinel Scrioșteanu, pentru Adevărul.

„Traseele ce permit transporturi militare sunt un pic mai greoaie și pe rute ocolitoare”

Acesta recunoaște că traseele pentru transporturile militare sunt unele cu probleme: „Sunt trasee ce permit transporturi agabaritice, și civile și militare. Într-adevăr, sunt un pic mai greoaie, un pic mai pe rute ocolitoare, cum s-ar spune, dar sunt trasee pe unde se transportă aproape zilnic. Nu e o zonă specifică care să aibă deficiențe din punctul ăsta de vedere și, chiar dacă ar fi, sunt trasee care sunt stabilite”.

Pe partea de infrastructură rutieră, o problemă ce trebuie soluționată este cea a podurilor și pasajelor.

„Sunt peste 4.700 de poduri și pasaje, s-au făcut expertize. Sunt în jur de peste 400 de poduri care sunt în diferite faze de proiectare sau licitații ca să intre în perioada de execuție. Încă vreo 300 poduri sunt în expertiză, și mă refer la partea de poduri care sunt în anumite categorii de risc. Dar și aici avem un plan bine stabilit pe care îl urmăm, ținând cont de mobilitatea militară”, adaugă secretarul de stat.

Oficialul a precizat și în cât timp estimează că infrastructura ferovieră și rutieră din România ar putea ajunge la un stadiu adecvat.

„Cred că având în vedere rutele și prioritizările proiectelor stabilite, dacă aplicăm acest plan investițional până în 2030, vom putea avea rute bune de tranzit, inclusiv peste Carpații. Aici e vorba de creștere permanentă a mobilității. Cu siguranță că infrastructura rutieră și feroviară este într-o continuă modernizare. Nu se va opri în 2030, pentru că va avea zone de îmbunătățire și post-2030. Undeva în 2031 fiecare județ al României va avea autostradă și sau drum expres.Deci, din punctul ăsta de vedere, având autostradă sau drum expres în toate județele României, putem considera că vom avea o mobilitate suficientă pentru a fi competitivi și economic, dar pentru a avea și utilizarea duală a infrastructurii. Și, implicit, se vor reduce timpii de tranzit semnificativ din 2030 pentru orice fel de transport, inclusiv pentru cele militare”, explică Irinel Scrioșteanu.

Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor FOTO Inquam Photos/George Călin

Accidente pe drumurile proaste din România

În ultimii 10 ani, infrastructura precară a României a cauzat numeroase accidente și întârzieri. Iar unele accidente s-au soldat cu victime.

În primăvara lui 2022, la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, a fost nevoie de trei săptămâni până ca tancurile franceze Leclerc să ajungă în România. Armata franceză a realizat atunci cât de greu este să traverseze țara noastră, când a desfășurat un batalion de tancuri în România ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, confruntându-se cu birocrație și lipsa de experiență în transportarea echipamentelor militare pe căile ferate.

Pe 29 iunie 2017, într-o curbă deosebit de periculoasă, un camion s-a prăbuşit într-o râpă la Valea Urdii-Dâmbovicioara, provocând moartea a trei militari de la Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” şi rănirea altor nouă. Camionul era a treia mașină din coloana de mașini militare ce se întorceau de la o aplicație militară de la Cincu. La fața locului au fost găsiți decedați plutonier major Toma Mihai Ionuț, caporal Toader Petre Cristian și caporal Catană George Emilian. Militari care participaseră la operațiuni în Afganistan și care au fost uciși de drumurile proaste din România.

Porțiunea de drum pe unde s-a prăbușit camionul nu avea parapet de siguranță, cu toate că era într-o curbă foarte periculoasă. Parapetul a fost pus la câteva luni după moartea celor trei militari.

În 2023,  un procuror al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București a dispus clasare pe toată linia a tuturor acuzațiilor. Practic, nimeni nu a fost pedepsit deși au murit trei militari din cauza drumului neamenajat cum trebuie, dar și a unor defecțiuni vechi la camionul ce îi transporta.