UE vrea să creeze un fond de 30 de miliarde de euro pentru a ajuta ţările din zona euro afectate de criză

UE vrea să creeze un fond de 30 de miliarde de euro
pentru a ajuta ţările din zona euro afectate de criză

Bruxelles va propune un plan de împrumut de 30 miliarde de euro pentru ţările afectate de şocurile economice, ca răspuns la apelurile Franţei pentru alocarea unui buget care să vizeze lupta împotriva crizelor din zona euro, scrie Financial Times.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Funcţia europeană de stabilizare a investiţiilor” este mai puţin ambiţioasă decât ideile prezentate de preşedintele francez Emmanuel Macron, care a solicitat anul trecut un fond în valoare de câteva procente din produsul intern brut al zonei euro.

Însă Comisia Europeană susţine că planul său care va fi prezentat joi este un „prim pas”, argumentând că diferenţele dintre guvernele zonei euro şi restricţiile bugetare ale UE împiedică în acest moment propuneri mai ambiţioase.

Planurile Comisiei, consultate de Financial Times, i-ar permite să se împrumute pe pieţele de capital ca să acorde împrumuturi ţărilor care se confruntă cu probleme excepţionale, cum ar fi un dezastru natural sau o criză bancară localizată. Ţările s-ar putea împrumuta să investească în infrastructură şi alte programe pentru a atenua o lovitură economică.

Dobânzile la împrumuturile acordate guvernelor ar fi acoperite de o parte din profiturile pe care băncile centrale naţionale din zona euro le câştigă din emiterea bancnotelor - o cerere care va intensifica tensiunile cu instituţii puternic independente, cum ar fi Bundesbank din Germania.

Creditele totale ar fi limitate la 30 de miliarde de euro, fără ca nici o ţară să primească mai mult de 30% din capacitatea de creditare disponibilă. Schema ar fi deschisă ţărilor din zona euro şi membrilor care aspiră la mecanismul ratei de schimb la nivel european.

Crearea unei mai mari puteri de alocare a zonei euro este o componentă centrală a unui plan de reformă pentru zona monetară unică, fiind susţinut de Macron înainte de summitul liderilor UE din iunie.

Bruxelles recunoaşte că un buget complet al zonei euro ar necesita „o voinţă şi un consens politic puternic”, care încă nu există între guvernele UE. Franţa şi ţările din sudul zonei euro se confruntă cu rezistenţă din partea celor din nord, care exclud necesitatea unor „oale” comune de cheltuieli în favoarea asumării de către guverne o mai mare responsabilitate pentru cheltuielile naţionale.

„Reţeta pentru un tort mai mare nu este un fond centralizat de salvare şi tipărirea mai multor bani, ci reforme structurale şi bugete sănătoase”, a declarat Mark Rutte, prim-ministrul olandez, într-un discurs ţinut la Berlin în martie. Rutte este unul dintre oponenţii cei mai vocali ai unui buget al zonei euro.

Luând în considerare tensiunea politică, propunerea venită de la Bruxelles urmăreşte găsirea unui echilibru între obiecţiile din nord şi sud. Ca răspuns la temerile germane legate de garantarea cheltuielilor ţărilor mai sărace, textul subliniază faptul că mecanismul de stabilizare nu va avea ca rezultat „transferuri permanente” între ţările din zona euro, în timp ce guvernele vor fi eligibile doar dacă au respectat regulile de bază ale bugetului UE timp de doi ani înainte.

Eligibilitatea ar fi, de asemenea, legată de creşterea ratei şomajului unei ţări, care trebuie să fie mai mare decât o medie mobilă de 15 ani şi cu 1% mai mare decât în ​​acelaşi trimestru al anului precedent.

Draftul de proiect al Bruxelles-ului permite viitoare modernizări ale sistemului, spunând că „ar trebui să fie considerat un prim pas în dezvoltarea în timp a unui mecanism de asigurare complet pentru asigurarea stabilizării macroeconomice”. Planul ar necesita aprobarea guvernelor UE şi a Parlamentului European, cu propunerea de împărţire a profiturilor băncilor centrale, cerând acordul unanim al capitalelor.

Propunerea este diferită de fondul de salvare existent în zona euro, Mecanismul european de stabilitate (ESM), care are o capacitate de creditare de 500 de miliarde de euro şi poate fi utilizat de către ţările care au pierdut capacitatea de a se împrumuta pe pieţele de capital.

Planul comisiei ar lăsa o uşă deschisă ca ESM să joace un rol în administrarea fondului de stabilizare.

citeste totul despre: