Băncile elveţiene au în conturile lor active ruseşti de circa 213 de miliarde de dolari. „O parte din aceşti bani aparţin oligarhilor loiali Kremlinului”

Foto: Shutterstock

Băncile elveţiene au în conturile lor active ruseşti în valoare de până la 213 de miliarde de dolari, a estimat joi Asociaţia bancherilor elveţieni, în contextul în care sancţiunile internaţionale impuse Rusiei au oferit o rară ocazie pentru o privire în interiorul seifurilor elveţiene, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, Asociaţia bancherilor elveţieni (SBA) estimează că băncile din ţara cantoanelor deţin între 150 şi 200 de miliarde de franci (213 miliarde de dolari) din banii clienţilor ruşi în conturi offshore.

Suma arată că afacerile pe care le au ruşii bogaţi cu băncile din Elveţia, cel mai mare centru mondial pentru avuţie offshore, sunt mult mai mari decât expunerea contabilă pe care unele firme financiare elveţiene au început să o detalieze, informează Agerpres.

Dezvăluirile făcute de SBA sunt o raritate în Elveţia, ţară care de mai multe ori în trecut a refuzat solicitări de dezvăluiri de informaţii, şi vine după ce Uniunea Europeană a decis să sancţioneze banii ruseşti după invadarea Ucrainei.

Există o dezbatere publică în creştere cu privire la rolul Elveţiei în această afacere, astfel că Mattea Meyer, co-preşedintele partidului social democrat a cerut autorităţilor elveţiene să restricţioneze orice fonduri care aparţin ruşilor cu legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi guvernul său.

„O parte din aceşti bani aparţin oligarhilor loiali Kremlinului. Banii şi activităţile lor ajută la finanţarea războiului", a spus Mattea Meyer, adăugând că „Elveţia trebuie să facă tot ce este posibil pentru a închide robinetul cu bani".

Estimările avansate de SBA depăşesc cu mult primele indicii cu privire la expunerea de credit pe Rusia şi arată magnitudinea sarcinii de a impune sancţiuni, de exemplu de îngheţare a banilor.

În pofida sumei impresionante la care se ridică fondurile ruseşti, SBA a subliniat că asta este doar o mică parte din activele totale deţinute în Elveţia, care de mai multe generaţii este considerată de bogaţii lumii drept un loc sigur pentru banii lor.

„Activele deţinute de clienţi ruşi au o pondere de o singură cifră în totalul activelor transfrontaliere depozitate la băncile elveţiene", a precizat SBA, referindu-se la banii păstraţi pentru clienţii care au domiciliul peste hotare.

Pe măsură ce guvernele occidentale au introdus o listă din ce în ce mai mare de sancţiuni, ca răspuns la invadarea Ucrainei, băncile văd cum afacerile lor cu clienţii ruşi sunt analizate cu mult mai mult atenţie decât împrumuturile pe care le-au acordat sau afacerile pe care le-au făcut la subsidiarele lor ruseşti şi care ar putea să le provoace pierderi în bilanţurile contabile.

Analiştii susţin că expunerea directă a băncilor elveţiene pe clienţii ruşi pare gestionabilă, având în vedere informaţiile date publicităţii.

De exemplu, primele două mari bănci elveţiene au anunţat că au o expunere limitată pe Rusia, liderul UBS dezvăluind că are o expunere directă de 634 milioane de dolari iar numărul doi Credit Suisse are o expunere de 848 milioane de franci.

Comparativ, directorul general de la Credit Suisse, Thomas Gottstein a spus joi că aproximativ 4% din activele totale pe care Credit Suisse le gestionează în numele clienţilor săi bogaţi aparţin unor ruşi, echivalentul unor sume de zeci de miliarde de dolari. 

Miercuri, autorităţile elveţiene anunţau sancţiuni împotriva a 197 de miliardari şi oficiali ruşi, precum şi împotriva altor nouă organizaţii, relata agenţia Interfax.

„Sancţiunile se aplică altor 197 de persoane: vorbim de sancţiuni financiare şi restricţii de intrare în ţară. În plus, se impun sancţiuni împotriva altor nouă organizaţii.” a anunţat guvernul elveţian într-un comunicat, acesta notând că „lista elveţiană a sancţiunilor este acum pe deplin în concordanţă cu lista UE”.

Potrivit sursei citate, noile sancţiuni vizează în special oameni de afaceri, pe listă fiind incluşi Roman Abramovici, Andrei Melnicenko, fondatorul EuroChem Group şi al şaptelea cel mai bogat om din Rusia, Alexander Vinokurov, cel mai mare acţionar al lanţului de retail Magnit, Vadim Moşkovici, un miliardar cu afaceri în domeniul imobiliar şi agricultură Dmitri Pumpîanski, proprietarul producătorului de conducte de oţel OAO TMK, şi fiul său, Dmitri Mazepin, acţionarul majoritar şi preşedintele Uralchem Integrated Chemicals, şi fiul.

Au fost sancţionaţi de asemenea preşedintele Rostelecom, Mihail Oseevsk, şi CEO-ul Pervîi Kanal, Konstantin Ernst.

De asemenea, sunt introduse măsuri restrictive elveţiene împotriva Rosneft-Aero, JSC Rosoboronexport, JSC NPO High Precision Complexes, JSC Kurganmashzavod, JSC Russian Helicopters, JSC UAC, JSC United Shipbuilding Corporation, JSC Research and Production Corporation UralVagonZavod, JSC Zelenodolsky Plant numită după AM Gor. 

La sfârşitul lunii februarie, Elveţia a impus sancţiuni financiare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, prim-ministrului rus Mihail Mişustin şi ministrului de externe Serghei Lavrov. De asemenea, autorităţile anunţau că se vor aplica toate sancţiunile decise de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.