KazMunaiGaz ar putea cere României despăgubiri de două miliarde de dolari din cauza sechestrului de la rafinăria Petromidia

Activele Petromidia sunt blocate de către procurori, astfel că grupul kazah KMG International nu poate vinde acţiunile sale către conglomeratul chinez CEFC Energy

Grupul petrolier KazMunaiGaz, controlat de către guvernul Kazahstanului, ar putea cere României despăgubiri de două miliarde de dolari la Tribunalul Internaţional de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială (ICSID), oficialii săi afirmând că până acum nu au primit niciun răspuns de la Guvern, la două luni după trimiterea notificării către autorităţile de la Bucureşti.

Oficialii KazMunaiGaz nu au fost încă invitaţi la nici o negociere de către Guvern în legătură cu situaţia activelor sechestrate de procurorii DIICOT în „Dosarul Rompetrol II“, care i-a făcut să declanşeze procedurile judiciare împotriva statului român. Aceştia spun că, în cazul în care această situaţie va trena, grupul va declanşa procedurile împotriva României chiar mai devreme decât estimase.

„Nu există nicio dispută în acest moment. Nu avem această dispută. Ea nu a fost lansată, deoarece înainte de lansare trebuie să treci printr-un aşa-numit pas zero - acest pas zero este o notificare de dispută privind investiţiile, pe care noi am trimis-o pe 26 iulie, şi ne aşteptăm ca statul român să ia anumite măsuri, să negocieze acestă notificare înainte de declanşarea disputei propriu-zise. În această perioadă de 6-7 săptămâni care a trecut din acel moment nu am avut nicio întâlnire cu instituţii guvernamentale. Nu am fost informaţi că ar exista o anumită comisie sau o anumită structură care să reprezinte Guvernul din acest punct de vedere. Ştim că există discuţii în acest moment în interiorul Guvernului, deoarece există nişte proceduri în aceste cazuri, şi au fost iniţiate anumite acţiuni, dar timpul trece pe măsură ce sunt implementate aceste măsuri organizaţionale. 

În cel mai bun scenariu, avem la dispoziţie şase luni, dar dacă nu avem nicio acţiune din partea Guvernului, putem începe disputa chiar la trei luni după notificare. Vedem că s-ar putea lua anumite măsuri de către Guvern, dar este nevoie ca Guvernul să acţioneze. Dar nu pot spune că am început negocierile, deoarece nu există nicio negociere“ a declarat Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior în cadrul KMG International, fostul Rompetrol Group, citat de Economica.net.

Procurorii antifraudă au impus în luna mai un sechestru pe activele rafinăriei Petromidia, KazMunayGas International NV şi SC Oilfield Exploration Business Solutions SA (fostul Rompetrol S.A. – n.r.) în dosarul „Rompetrol II“, care vizează privatizarea Petromidia şi conversia datoriilor în obligaţiuni.

SAPE, reprezentantul statului

Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în dosarul Rompetrol II şi a  desemnat Societatea pentru Administrarea Participaţiilor în Energie (SAPE) drept reprezentant al statului la constituirea fondului mixt de investiţii în energie. Ulterior, SAPE a lansat procedura de licitaţie pentru serviciile de consultanţă, însă acest lucru va mai dura. De asemenea, va dura negocierea efectivă a constituirii fondului şi realizarea sa efectivă.

Constituirea acestuia este urmare a Memorandumului Rompetrol, semnat de autorităţi în 2013 cu grupul kazah, dar neimplementat deloc până azi. Acesta mai prevede şi scoaterea la licitaţie a unui pachet de 26,6% din acţiunile statului, pe care kazahii s-au obligat să ofere cel puţin 200 de milioane de dolari.

Telenovela datoriilor

Mai departe, aceste acţiuni au ajuns în posesia statului după conversia datoriilor Petromidia. Concret, în 2003 statul a transformat în obligaţiuni pe şapte ani datoriile de 603 milioane de dolari. În acel moment, rafinăria era deţinută de către omul de afaceri Dinu Patriciu.

Numai că, în 2007, Patriciu a vândut grupul Rompetrol către grupul kazah KazMunaiGaz, care a anunţat iniţial că va plăti datoriile. Dar în 2010, partea kazahă nu a răscumpărat decât 70 de milioane de dolari din datorie, iar restul a convertit în acţiuni. Astfel, statul s-a trezit, fără voia sa, acţionar cu 44% la Rompetrol Rafinare. De atunci, statul a demarat mai multe procese împotriva Rompetrol, dar pe majoritatea le-a pierdut.

În 2013, cele două părţi au ajuns la un acord, concretizat prin Memorandumul Rompetrol. În schimbul încetării litigiilor, kazahii s-au obligat să înfiinţeze un fond care să facă investiţii de un miliard de dolari şi să cumpere pachetul de 26,6% din Petromidia pentru 200 de milioane de dolari.