Elisabetta Capannelli: Sectorul întreprinderilor de stat din România este cel mai mare din Europa, dar ineficient din punct de vedere economic

Elisabetta Capannelli: Sectorul întreprinderilor de stat din
România este cel mai mare din Europa, dar ineficient din punct de vedere
economic

România trebuie să continue reforma şi modernizarea întreprinderilor de stat, susţine Elisabetta Capannelli, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria, care precizează că sectorul românesc este cel mai mare din Europa din punct de vedere al numărului societăţilor, dar ineficient din punct de vedere economic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Capannelli consideră că, în condiţiile în care noul guvern de la Bucureşti începe să-şi pună în aplicare programul şi caută factori de creştere economică puternici, sustenabili şi echitabili, unul dintre primele domenii asupra cărora autorităţile trebuie să se concentreze îl constituie continuarea reformei şi modernizarea marilor întreprinderi de stat din România (IS).

„Cu aproximativ 1200 IS-uri în România, dintre care pentru aproximativ 300 guvernul deţine pachetul majoritar, sectorul IS rămâne amplu - este cel mai mare din Europa din punctul de vedere al numărului societăţilor - dar ineficient din punct de vedere economic, iar unele societăţi generează pierderi mari”, susţine Capannelli.

Ea precizează că, prin intermediul îmbunătăţirilor la nivelul guvernanţei corporative, precum şi prin privatizări şi vânzarea pachetelor minoritare, România a sporit cu succes performanţa unora dintre IS-uri, în special în sectorul energetic, cum ar fi cazul unor societăţi ca Transgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz şi Electrica. Cu toate acestea, spune ea, rămâne totuşi o agendă a restructurării nefinalizată, în special în sectorul transporturilor, pentru care sunt necesare o viziune şi o „foaie de parcurs“ credibile, de natură să îmbunătăţească performanţa.

„În condiţiile în care trebuie continuate progresiv şi implementate pentru multe IS-uri dezinvestirea, privatizările, emisiunile de acţiuni şi vânzarea de acţiuni, pentru altele guvernul va dori să-şi păstreze o anumită formă de control. Cu toate acestea, nu există niciun motiv pentru care profitabilitatea scăzută sau performanţa scăzută a acestor societăţi ar trebui tolerate şi nu există nicio scuză pentru aceste IS-uri să continue să sufere de pe urma unor structuri de guvernanţă inadecvate”, argumentează Capannelli.

Potrivit ei, accentul pus pe depolitizarea şi pe profesionalizarea consiliilor de administraţie ale IS-urilor aflate în subordinea ministerelor de linie a generat anumite rezultate. În perioada 2014-2016, numărul întreprinderilor care şi-au profesionalizat consiliul de administraţie a depăşit 25%, iar acest proces a început şi pentru multe alte societăţi.

Capannelli mai arată că reforma guvernanţei IS-urilor din România constituie un pas important pentru îmbunătăţirea performanţelor generale ale IS-urilor, iar aceste reforme ar trebui să continue în ritmul actual, punându-se în aplicare legislaţia din domeniu şi monitorizându-se rezultatele. Consolidarea capacităţii Ministerului Finanţelor Publice şi a ministerelor de linie care supervizează agenda de reformă a IS-urilor ar trebui să fie prioritizată pe agenda de lucru, mai adaugă ea.

„O performanţă mai bună a IS-urilor din România va spori potenţialul de creştere economică al acestei ţări pe termen lung, va crea locuri de muncă mai bune şi va avea efecte de multiplicare pozitive asupra dezvoltării locale şi regionale, în plus faţă de veniturile mai mari la buget”, menţionează Capannelli.

Potrivit ei, similar cu orice alt actor de pe piaţă care este în competiţie pentru succes, IS-urile din România trebuie să-şi schimbe direcţia de acţiune, concentrându-şi procesul decizional pe responsabilitate şi pe performanţă. „Decidenţii politici din România ar trebui să joace un rol definitoriu de leadership atunci când se elaborează viziunea de restructurare şi succesul pe termen lung al IS-urilor, care să includă mecanisme adecvate de monitorizare şi decizii de politici corecte luate în vederea susţinerii activităţilor. În cele din urmă, publicul trebuie şi el să joace un rol central solicitând ca resursele publice să fie cheltuite într-o manieră care să permită obţinerea unor rezultate socioeconomice mai bune pentru toţi cetăţenii României, mai degrabă decât să fie canalizate pentru abordarea unor datorii pe termen lung ale unor participanţi la piaţă neperformanţi”, conchide Capannelli.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: