ANALIZĂ Start la vânzarea de bănci. Un sfert dintre băncile aflate în România au fost scoase la mezat. Unele şi-au găsit deja cumpărător

ANALIZĂ Start la vânzarea de bănci. Un sfert dintre băncile aflate în România au fost scoase la mezat. Unele şi-au găsit deja cumpărător

Efectele crizei economice au fost resimţite şi de sectorul bancar, astfel că unele dintre bănci au fost scoase la vânzare de acţionari  FOTO Shutterstock

Ultimii ani au fost tot mai grei pentru sectorul bancar românesc, iar 2014 nu se deosebeşte cu nimic din această perspectivă. Deşi creşterea economică a fost reluată, iar România este printre performerele Uniunii Europene, rata creditelor neperformante a crescut puternic în ultimii ani, ajungând până la un record negativ de 21,7% în octombrie 2013 şi va mai creşte din cauza controalelor demarate de către Banca Naţională a României (BNR).

Oricât de bine pregătit a fost sistemul bancar local în faţa crizei, acesta tot nu poate evita realitatea, iar unele instituţii de credit şi-au anunţat ieşirea de pe piaţa românească sau au făcut-o deja. În România sunt 41 de bănci, iar activitatea de bază – creditarea – a bătut pasul pe loc în ultimii ani. În plus, în unele cazuri, grupurile-mamă au probleme mult mai mari şi trebuie să îşi restructureze operaţiunile.
 
Portughezii de la Millennium Bank speră să iasă de pe piaţa românească în 2014, în vreme ce filiala locală a Volksbank urmează să fie scoasă la vânzare în 2015, după finalizarea unui proces de restructurare.
 
Millennium va ieşi din România deoarece aceasta face parte din planul de restructurare. În luna septembrie 2013, publicaţia „Jornal de Negocios“ scria că banca trebuie să vândă mai multe active, printre care şi subsidiara din România şi o participaţie pe care o deţine la grupul elen Piraeus Bank, şi să scadă cu 25% cheltuielile cu personalul până la finalul anului 2015.
 
Millennium Bank a primit în 2012 o sumă de 3 miliarde de euro sub formă de obligaţiuni convertibile, iar la schimb trebuie să implementeze un program de restructurare. Grupul portughez a intrat în România cu puţin înainte de declanşarea crizei economice şi are o cotă de piaţă de numai  1%.
 
Volksbank România, nedorită de ruşii de la Sberbank
 
Grupul austriac Volksbank se află într-o situaţie total diferită. Gigantul rus Sberbank a cumpărat încă din 2011 Volksbank International, care îngloba operaţiunile băncii din afara Austriei, respectiv România, Cehia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Ucraina şi Bosnia şi Herţegovina. La acel moment, divizia din România avea activele cele mai mari din zonă, respectiv 4,7 miliarde de euro. 
 
Numai că ruşii nu au cumpărat unitatea din România. Presa dădea în acel moment mai multe motive, cum ar fi faptul că Sberbank ar fi fost nevoită să consolideze toate operaţiunile din zonă în România din cauză că aici se află cele mai mari active. Însă ruşii nu au dorit acest lucru. Problemele avute de Volksbank cu clienţii din România au fost o altă cauză indicată atunci în presă. Este vorba de celebrul comision de risc, introdus în contractele de credit şi pentru care numeroşi clienţi se judecă şi acum cu banca. Potrivit Reuters, Volksbank a înregistrat pierderi de 170 de milioane de euro în România în 2012, ceea ce ar putea reprezenta o piedică în vânzarea subsidiarei din ţara noastră. Statul austriac a fost nevoit să naţionalizeze parţial banca austriacă şi acum deţine 43% din Volksbank.
 
Şi maghiarii de la MKB încearcă de mai multă vreme să-şi vândă subsidiara locală. Un acord încheiat anul trecut cu fondul de investiţii PineBridge nu a fost finalizat pentru că nu a privit avizul BNR. Banca maghiară MKB a anunţat recent că a vândut în ultima zi a anului trecut subsidiara românească Nextebank către Emering Europe Accession Fund (EEAF), tranzacţia urmând să fie încheiată după obţinerea avizului BNR. 
 
Băncile greceşti, forţate de FMI să plece din România
 
O problemă aparte pentru sistemul bancar românesc o consituie instituţiile de credit cu capital grecesc. În luna mai a anului trecut, publicaţia elenă „Kathimerini“ scria că reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene cer băncilor elene să-şi vândă subsidiarele şi băncile afiliate din Europa de Sud-Est, inclusiv din România, precum şi activităţile nebancare de pe piaţa internă. 
 
Cele mai mari bănci din Grecia sunt prezente şi în România. Astfel, National Bank of Greece (NBG) deţine Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, iar Alpha Bank şi Piraeus Bank sunt prezente sub brand propriu. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, declara atunci că BNR nu a fost notificată în privinţa unei astfel de operaţiuni, în vreme ce Radu Gheţea - preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) afirma că o astfel de măsură nu va avea niciun impact asupra sistemului bancar, deoarece BNR trebuie să aprobe acţionarii.
 
Cea mai mare dintre ele este Alfa Bank, care la începutul lui 2013 avea active de aproape 3,8 miliarde de euro, urmată fiind de Bancpost, care are active de aproape 2,8 miliarde de euro în România. Piraeus Bank gestionează în România credite de 1,8 miliarde de euro, iar Banca Românească are active de aproximativ 1,6 miliarde de euro. NBG a anunţat în octombrie că va renunţa la banca din România.
 
Tot în octombrie 2013, Alpha Bank a finalizat preluarea Emporiki Bank de la francezii de la Credit Agricole. De asemenea, în noiembrie, grecii au discutat despre o posibilă fuziune Bancpost-Piraeus
 
Transferurile anului 2013
 
Mai multe tranzacţii bancare au avut loc deja anul trecut, în contextul ieşirii totale sau parţiale a unor bănci din România.
 
** Transferul portofoliului de retail al Citi către Raiffeisen - cu peste 100.000 de clienţi persoane fizice cu active de peste 90 de milioane de euro şi depozite de circa 175 de milioane de euro. Aproximativ 80% din clienţi au acceptat transferul, o parte optând pentru ofertele altor bănci.
 
** Vânzarea părţii de retail a RBS către UniCredit Ţiriac, tranzacţie ce a presupus transferul unor active de circa 315 milioane de euro şi a unor pasive de 230 de milioane de euro. Acordul iniţial prevedea preluarea a circa 80.000 de clienţi. Tranzacţia a fost finalizată în luna septembrie. 
 
** Grupul polonez Getin Holding a devenit în decembrie acţionar al Romanian International Bank (RIB), o bancă de talie mică. Ea a fost preluată de la Daniel şi Florina Roberts, care nu au mai putut susţine cu capital banca.
 
** Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a preluat ATE Bank România de la grupu elen Piraeus, urmând să fie relansată sub numele de Banca Română pentru Credit şi Investiţii
 
** Preluarea clienţilor Bank of Cyprus de către Marfin Bank, în urma scandalului din primăvara trecută legat de salvarea de la faliment a Ciprului. La rândul său, Marfin este de vânzare, după ce banca-mamă Laiki, tot din Cipru, va fi lichidată la ordinele creditorilor internaţionali ai acestui stat.
 
Mai puteţi citi:
 
Banca Naţională a României (BNR) va reduce rezervele minime obligatorii la lei şi valută chiar din prima şedinţă din acest an, şi va lăsa în piaţă, cu mare întârziere, lichiditate pe termen lung, necesară finanţării economiei, dar reluarea creditării presupune şi măsuri de relaxare fiscală, a declarat analistul  Florin Cîţu.
 
Cele mai mari dobânzi oferite de bănci pentru economiile populaţiei în lei depăşesc cu puţin pragul de 5% pe an doar în cazul scadenţelor de 9 sau 12 luni.
 
Soldul creditului neguvernamental a scăzut în noiembrie cu 0,6% faţă de luna precedentă, la 219,7 miliarde lei, pe fondul reducerii împrumuturilor în lei cu 0,4% şi a celor în valută exprimate în lei cu 0,7%, a anunţat luni Banca Naţională a României (BNR).
 
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat în cadrul Consiliului European intenţia României de a participa la Uniunea Bancară, având în vedere că 75% din piaţa bancară a României este ocupată de bănci din zona euro.
 
Două sondaje publicate zilele acestea de către Banca Naţională a României arată că băncile au înăsprit regimul de creditare, considerând firmele drept prea riscante, iar de cealaltă parte firmele acuză accesul prea greu la finanţare şi spun că nu iau credite pentru a evita supraîndatorarea.
 
Raportul între datorii şi capital este de 244% în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, nivel apropiat de Italia, iar datoriile sunt în principal către acţionari, mare parte dintre firme nefiind nimic altceva decât vehicule de deduceri fiscale, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank.
 
Banca Naţională a României (BNR) a constatat, în urma unor verificări, că băncile străine din România scot din ţara noastră mai mulţi bani din surse atrase şi nu din credite rambursate, a a declarat Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul băncii centrale.
 
Aproape 703.000 de români aveau la sfârşitul lunii octombrie restanţe la unul sau mai multe credite contractate de la bănci sau instituţii financiare nebancare, valoarea sumelor cu întârzieri la plată mai mari de 30 de zile depăşind pragul de 2,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.
 
Băncile comerciale raportează corect către Banca Naţională a României (BNR) creditele neperformante, dar unele dintre ele mai aplică „nişte păcăleli“, a declarat Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR, la seminarul EU-COFILE.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: