Care este adevărul istoric din spatele zilei secuilor şi ce legătură au cu România?

Anual în luna Martie au loc mai multe sărbători/ comemorări ale secuilor şi maghiarilor. Cea mai nouă dintre ele, mă refer aici la manifestările publice, este Ziua Libertatii Secuiesti, al carei scenariu presupune, printre altele, desfasurarea unui mars pentru autonomie prin centrul municipiului Tirgu Mures.

Ziua Libertaţii Secuieşti este comemorată de câţiva ani de zile în municipiul Tîrgu Mureş, dar şi în alte localităţi din Ţinutul Secuiesc, precum şi în mai multe oraşe din lume. 

Deja Consiliul Naţional Secuiesc a anunţat că organizează comemorarea eroilor martiri Gálffy Mihály, Horváth Károly şi Török János, executaţi în data de 10 martie 1854 la Tîrgu Mureş. Până aici nu ar fi nicio problemă, dacă nu ne-am aduce aminte că în anii trecuţi la acest marş au avut loc violenţe între manifestanţi şi forţele de ordine. Membrii mişcărilor extremiste, Jobbik  şi Tinerii din cele 64 de Comitate, s-au dedat atunci la acte de violenţă.  De aceea Primăria Târgu Mureş şi Consiliul Naţional Secuiesc se află în conflict în justiţie, pentru că primarul nu doreşte ca evenimentele din anii trecuţi să se repete.

 Cum şi pentru ce au murit eroii secui?

Până acolo poate ar fi mai nimerit să înţelegem ce legătură au românii şi autorităţile statului cu această comemorare. Cei trei eroi martiri Gálffy Mihály, Horváth Károly şi Török János, au fost executaţi în data de 10 martie 1854 la Tîrgu Mureş de către autorităţile austriece. Ei nu au fost persecutaţi de români sau autorităţile române. 

După înfrângerea revoluţiei maghiare de la 1848, condusă de Lajos Kossuth, o parte dintre revoluţionarii maghiari au încercat să se reorganizeze sub conducerea lui József Makk, în 1851. Este interesant unde au făcut acest lucru... la Bucureşti. Grupări conspirative au fost organizate în secuime de János Török, dar poliţia secretă austriacă a reuşit să inflitreze un spion în rândurile lor, un anume Mihály Bíró, care a demascat întreaga reţea de conspiratori. Peste 60 de oameni au fost arestaţi la data de 24 ianuarie 1852. 

Ulterior după ce a reuşit să fugă la Bucureşti József Makk, a trimis pe József Váradi, fost locotenent major în armata revoluţionară ca să organizeze o răscoală armată în sprijinul mişcării. Datorită pasivităţii populaţiei aceasta a reuşit să înarmeze doar o mână de persoane care au fost repede neutralizaţi de către autorităţile austriece. Într-un final chiar şi Váradi a fost arestat de către austrieci.

Click aici pentru continuarea articolului