Festivitatea inaugurală a găzduit ceremonia tragerii la sorţi a ordinii de concurs pentru cei 50 de tineri înscrişi în competiţie şi un recital extraordinar al laureaţilor ediţiilor anterioare. În sală erau prezente personalităţi marcante ale muzicii şi artei noastre, acad. Octavian Lazăr Cosma, compozitorii Carmen Petra-Basacopol, Adrian Pop, Adrian Iorgulescu, preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, alături de Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu şi dr. Radu Varia, critic de artă.

În alocuţiunea sa, Mariana Nicolesco a reamintit propria-i accepţiune a sintagmei „cântecul de dor – fundament al liedului românesc” ca „măsură supremă a unităţii de neam a românilor de pretutindeni”. Definind liedul drept „toată muzica în miniatură”, a exprimat consideraţii stilistice şi de interpretare, ce au putut fi asimilate drept adevărate mini-lecţii de estetică pentru tinerii aspiranţi la formare şi desăvârşire profesională, prezenţi la festivitate. Cu primă ediţie la Braşov în 2003, una dintre marile realizări ale Festivalului şi Concursului Liedului românesc a fost interpretarea în 2005, cu prilejul Anului Omagial Enescu, a integralei liedurilor enesciene, înregistrată pe suporturi audio-video şi purtată în triumf la Aichi, Tokio şi Nagoya, la Praga, Roma, Paris şi New York.

Recital extraordinar la inaugurarea ediţiei 2019 a Festivalului şi Concursului Naţional al Liedului românesc. Împreună cu Mariana Nicolesco, Silvia Micu, Oana Andra, Iustinian Zetea, Irina Baianţ, Florentina Soare. La pian, Alexandru Petrovici        

Recitalul extraordinar a adus publicului întâlniri cu melosul unor cunoscute creaţii de George Enescu, George Stephănescu, Tiberiu Brediceanu, Eduard Caudella, Mihail Jora, Gheorghe Dima, Marţian Negrea, Dumitru Capoianu, Sabin Drăgoi, Diamandi Gheciu, Aurel Eliade, Carmen Petra-Basacopol, Pascal Bentoiu, Valentin Teodorian, Valentin Gheorghiu, Adrian Pop, Eugen Doga, Grigore Teodosiu, pe versuri referenţiale din lirica românească sau din izvoare populare. Un prilej pentru a prezenta asistenţei sensibilitatea sopranei Silvia Micu, patosul mezzosopranei Florentina Soare, şarmul sopranei Irina Baianţ, suculenţa expresiei basului Iustinian Zetea.

Nu în ultimul rând, prezentatoare a unui repertoriu inedit, diferit de clasicele lieduri româneşti, mezzosoprana Oana Andra a cântat rarităţi muzicale din secolele XVIII şi XIX, culese de Anton Pann şi publicate în „Chitaristul român”, unele dintre ele folosite drept surse de inspiraţie pentru liedurile culte ale unor compozitori printre care şi  George Enescu. Aşa au fost delicioasele arii populare „Două fete spală lână”, „Inimioara mea” şi aria din Transilvania „Ardeleanca”, interpretate cu farmec şi nerv. Dintr-o altă culegere de cântece populare ale lui Anton Pann, „Spitalul amorului”, ciclu pe care artista l-a prezentat în repetate rânduri în întreaga ţară, a ales „Cântec orăşean” (cules în Bucureştii anului 1920 şi aranjat de I. D. Chirescu) - o melodie de dor şi jale,  apoi „Cântec”, „Cântec şi horă”, „Femeia bătută” (cu simpatica intervenţie spontană a baritonului Alexandru Petrovici, pianistul acompaniator al serii) şi „Horă”.

Festivitatea s-a încheiat cu „Dragu-mi-i, mândro, de tine” de Tiberiu Brediceanu, cântat de toţi cei prezenţi, artişti şi spectatori, devenit imnul Festivalului şi Concursului Liedului românesc. Însufleţitoare atmosferă!

Simpozionul naţional „Liedul românesc – comoară a două secole”

Titulatura spune totul. Sub asemenea generic, prezentaţi de Mariana Nicolesco drept maeştri şi analişti ai fenomenului „lied românesc”, compozitori şi muzicologi au rostit comunicări ştiinţifice contributive prin substanţa lor la adâncirea studiului genului. Important este şi că în sală se aflau tinerii care tocmai încheiaseră concursul după două zile de emoţii şi care au perceput eseurile drept adevărate ore de curs universitar, părţi componente ale unui manual. Funcţia educativă şi instructivă a evenimentului bucureştean s-a demonstrat din plin.

În jurul Marianei Nicolesco, compozitorii Adrian Pop, Carmen Petra-Basacopol, Adrian Iorgulescu, acad. Octavian Lazăr Cosma        

În aserţiunea sa, compozitoarea Carmen Petra-Basacopol a afirmat că liedul românesc atinge culmile de perfecţiune ale liedului universal. Apreciind „dorul” drept sinteză a ethos-ului românesc, a lansat ideea asemuirii Coloanei Infinitului brâncuşiene cu „Coloana dorului”.

Compozitorul Adrian Iorgulescu a întărit sintagma că „dorul”, cuvânt existent numai în limba noastră, ne scoate de sub incidenţa uniformităţii şi face ca liedul românesc să fie o formă de exprimare a identităţii naţionale. Categorisind liedul mai mult ca „specie” decât ca „gen”, vorbitorul a atins în excursul său teoretic – ca profesor universitar, titular al cursului de „Forme” la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti - aspecte ale pătrunderii în conţinutul intim al liedului doar prin înţelegerea formei şi mecanicii interioare.

În privinţa surselor liedului nostru, Adrian Iorgulescu a remarcat originile cântecului de dor preluate din folclor, dar şi influenţele vestice (austro-germane, franceze, italiene), ruse, bizantine, arătând însă că balada, doina, bocetul, unele colinde sunt specifice liedului românesc. În sens practic, Adrian Iorgulescu a subliniat că există cerinţe specifice de interpretare dinamică, agogică, un anume tip de rafinament şi bineînţeles indispensabila legătură cu textul. În privinţa repertoriului, compozitorul a apreciat că şi după Enescu sau Jora s-au scris capodopere şi, ca preşedinte al Uniunii Compozitortilor şi Muzicologilor, va pune la dispoziţia Festivalului şi Concursului Liedului românesc baza de date şi partiturile dorite.

O sintetică istorie universală a liedului a prezentat compozitorul clujean Adrian Pop, care a considerat că liedul românesc s-a născut la confluenţa dintre cântecul de dor şi englezescul „art song”.

Acad. Octavian Lazăr Cosma a opinat că, exceptându-l pe Enescu, muzica românească şi îndeosebi cea contemporană au fost neglijate în festivalul enescian, în schimb volumul repertorial indigen din concursul de lied a fost deosebit, oferind şi o statistică a celor mai cântaţi compozitori. Iat-o, ordonată după numărul pieselor: Tiberiu Brediceanu 14, George Enescu 13, Nicolae Bretan 11, Pascal Bentoiu 9, Sabin Drăgoi şi Sabin Păutza, câte 7, Felicia Donceanu 7, Carmen Petra-Basacopol 6, George Stephănescu 5 etc. etc.

În paralel cu cele prezentate în Salonul de Protocol al Filarmonicii bucureştene, a fost editat şi distribuit uu caiet elegant, intitulat „Omagiu lui George Enescu la 135 de ani de la naştere”, parte a Simpozionului Naţional al creaţiei enesciene. Au fost inserate textele „Pe culmile supreme ale artei” de Mariana Nicolesco, „Dorul, în dimensiunea tragediei enesciene” de Carmen Petra-Basacopol, „Despre stil în liedul românesc” de Dan Dediu, „George Enescu la el acasă” de Mihai Cosma, „A cunoscut George Enescu folclorul românesc?” de Adrian Pop, „George Enescu, compozitorul secolului XXI” de Octavian Lazăr Cosma.

Important mi se pare ca toate comunicările prezentate în ediţiile succesive ale Festivalului Liedului românesc să fie reunite într-un volum de „proceedings”, martor al nivelului academic al prelegerilor.

Laureaţii şi Gala lor

Conform unui vechi principiu al concursurilor prezidate de Mariana Nicolesco, au fost acordate cât mai multe premii, aşa încât să fie răsplătit un număr cât mai mare de tineri ce s-au dăruit artei liedului. În urma deliberăriii, juriul compus din Octavian Lazăr Cosma, Carmen Petra-Basacopol, Adrian Pop, Adrian Iorgulescu şi Mariana Nicolesco au stabilit laureaţii. Iată-i, în ordine alfabetică:

Mariana Nicolesco şi laureaţii Premiului I: Mihaela Panca, Silviu Mihăilă, Sebastian Balaj, Samuel Alper Adigüzel

PREMIUL I

  • Samuel Alper Adigüzel, bas-bariton
  • Sebastian Balaj, bariton
  • Silviu Mihăilă, bariton
  • Mihaela Panca, soprană

 

PREMIUL II

  • Marina Dobrescu, soprană
  • Mark Kincses, bariton
  • Ioan Ovidiu Stancu, bas

 

PREMIUL III

  • Rodica Bunea, mezzosoprană
  • Christine Razec, soprană
  • Lorena Sanda, soprană

 

PREMIUL DE EXCELENŢĂ

  • Samuel Barani, bariton
  • Miruna Iancu, soprană
  • Denis Ursan, tenor

 

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI

  • Ştefan Lamatic, bas
  • Andreea Carmen Marin, soprană
  • Ştefan Ioan Muţ, bas-bariton

 

PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN TÂNĂR INTERPRET

  • Sonia Eva Diugan, soprană
  • Simina Dragomirescu, mezzosoprană
  • Sergiu Garabajii, bariton
  • Janetka Hoşco, mezzosoprană
  • Bogdan Ionuţ Lupu, bariton
  • Nicolae Andrei Petre, tenor
  • Titus Mihai Pop, bariton
  • Teodor Vădana, bas-bariton

 

Toţi laureaţii au cântat câte un lied, repertoriul selectat a avut diversitate în prezentarea tuturor numelor importante de creatori, tuturor numelor de mari poeţi care au inspirat versurile, iar observatorul atent din sală a putut constata creşterea valorică progresivă a interpretărilor înspre premiile mari, având drept criterii calitatea de glas şi expresivitatea restituirilor sonore.

Conform unei vechi cutume, Mariana Nicolesco a stat pe scenă lângă cei premiaţi, le-a transmis prin delicate atingeri indispensabilul flux energetic şi le-a cerut repetări de pasaje, în atitudini expresive diferite. Au fost, din nou, valoroase lecţii de interpretare şi chiar de etică a comportamentului în recital.

Ca şi în prima zi, Gala laureaţilor s-a încheiat cu „Dragu-mi-i, mândro, de tine” repetat de nesfârşite ori de toţi cei prezenţi, în ambianţa de bucurie şi entuziasm a serii.

Laureaţii ediţiei 2019 a Concursului Naţional al Liedului românesc, în ovaţiile publicului, intonează împreună cu Mariana Nicolesco „Dragu-mi-i, mândro, de tine” de Tiberiu Brediceanu