FOTO Damian Drăghici face şcoală cu lăutarii din Clejani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Trei generaţii de muzicieni au interpretat piese din folclor la şcoala din Clejani FOTO: Marian Iliescu
Trei generaţii de muzicieni au interpretat piese din folclor la şcoala din Clejani FOTO: Marian Iliescu

Pe 8 aprilie, de Ziua Internaţională a Romilor, o trupă de lăutari din Clejani, instruită de Damian Drăghici, a arătat că muzica de petrecere nu se cântă numai după ureche, ci cu educaţie muzicală în spate.

Pe uliţa din Clejani care duce spre biserică şi spre şcoală, muzicienii se adună încet-încet cărând fie ţambalul, fie contrabasul, fie numeroasele acordeoane. Zeci de alţi curioşi din sat se apropie de şcoală spărgând seminţe, însă fac loc respectuos domnilor la costum care tocmai coboară din maşinile cu geamuri fumurii. E vorba de ambasadorul Franţei şi cel al Canadei, Philippe Gustin, respectiv Philippe Beaulne, veniţi să încurajeze iniţiativa artistului Damian Drăghici de a organiza o şcoală de muzică pentru lăutari. 

„Am făcut o şcoală în care îi învăţăm pe cei mici să ducă mai departe tradiţia muzicii lăutăreşti. Celălalt lucru foarte important este că profesorii pe care i-am adus îi învaţă pe cei bătrâni modalitatea în care să-i înveţe pe cei tineri. A fost un fel de «train the trainer»“, explică Damian Drăghici care, alături de profesorul Tache Ion de la şcoala din Clejani, ţine cursuri de formare muzicală cu lăutarii din sat încă din iulie 2012, iar proiectul continuă. La sfârşitul anului trecut, Adevărul a realizat un portret mai amplu al instrumentiştilor din Clejani, pe când abia înregistrau piesele pentru primul lor album. Luni după-amiază, Damian Drăghici a împărţit câte un CD cu muzica formaţiei în rândul oficialităţilor prezente la Clejani. 

Trei generaţii la unison 

Instrumentiştii intră într-una dintre sălile de clasă şi se pregătesc de cântat. Sunt peste zece inşi de toate vârstele: Sandu Constantin, un bărbat de peste 80 de ani se aşază obosit pe un scaun, în timp ce tinerii acordeonişti se mişcă agitaţi de colo-colo. De la 14 la 63 de ani, în interiorul trupei regăsim trei generaţii: Marin Manole, spre exemplu, cunoscut în Clejani ca un priceput interpret la acordeon, îi are alături atât pe Roger, fiul său, cât şi pe nepotul său Bogdan. Muzica lăutărească are moştenitori la Clejani, şi încă unii pregătiţi temeinic. „Cânt la acordeon de la şapte ani. Eram mic, mai mult mă prosteam şi-am venit la tataie şi el m-a învăţat“, povesteşte Bogdan (16 ani), care mărturiseşte, de asemenea, că experienţa Şcolii de Muzică iniţiată de Damian Drăghici este destul de diferită faţă de ce învăţase până atunci. „A fost foarte greu la început, mi se părea că-i alt ritm, a trebuit să mă obişnuiesc“, continuă tânărul.  La Şcoala de Muzică de la Clejani participă 20 de copii, dintre care 14 au dat rezultate foarte bune până în prezent. 

Muzicienii sunt pregătiţi. Începe reprezentaţia. O ploaie de sunete puternice învăluie sala de curs. De-o parte stă formaţia, cu instrumentele sale felurite – acordeoane, contrabas, ţambal, clarinete –, de cealaltă, oficialităţile. Spaţiul din mijloc este gol, însă rapid se populează. Dinspre intrare se aude un zornăit metalic. E vorba de o mână de ţigăncuşe de vreo 10-12 ani, cu fuste lungi decorate cu bănuţi, care se adună în cerc şi încep să se unduiască pe ritmul muzicii. Încăperea capătă dintr-odată culoare şi autenticitate – acesta este folclorul lor. 

Michel Telo de Clejani 

Spre sfârşitul programului artistic, trupa revine la hiturile momentului, adaptate însă la stilul lor unic. Ritmul unei melodii care a ocupat mult timp prima poziţie a topurilor muzicale din ţară şi din afară începe să se distingă. Un tânăr rom din sat interpretează, în variantă lăutărească şi în limba română, celebra piesă  „Ai se eu te pego“, a portughezului Michel Telo. Formaţia îl acompaniază energic, dovedind astfel că muzica de petrecere nu este singura lor specialitate. 

„Înainte să începem proiectul, mă gândeam: dacă pierdem muzica ţigănească sau muzica-folclor, care mai este diversitatea noastră ca ţară sau ca români?“, punctează Damian Drăghici, muzician polivalent care a obţinut, în 2006, premiul Grammy. 

Ambasadorii Franţei şi Canadei în România susţin iniţiativa proiectului şi chiar au planuri în legătură cu taraful din Clejani. Pe lângă sprijinul financiar, Philippe Gustin, ambasadorul Franţei, a lansat invitaţia ca, pe 14 iulie, de Ziua Naţională a Franţei, taraful să vină să cânte la Ambasadă în faţa tuturor invitaţilor. 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite