„Europalia a oferit o scenă deschisă României”. Mărturiile artiştilor şi managerilor culturali despre festivalul artelor din Belgia

„Europalia a
oferit o scenă deschisă României”. Mărturiile artiştilor şi managerilor culturali despre festivalul artelor din Belgia

Andrei Ujică, în Sala Brâncuşi de la MNAR

România a fost ţară invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte Europalia, în perioada 2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020. Peste 200.000 de persoane au fost prezente la peste 250 evenimente  care au reprezentat creativitatea românească în lume prin arte vizuale, muzică, cinema, literatură, artele spectacolului.  Artiştii, curatorii şi managerii vorbesc despre ce a însemnat participarea la acest festival.

 Expoziţia-far „Brâncuşi. Sublimarea formei“ de la Palatul Artelor Frumoase Bozar a înregistrat un record de vizitatori: în total, până la 2 februarie, expoziţia curatoriată de Doina Lemny a fost vizitată de 116.000 de persoane din toate colţurile lumii. Totodată, Muzeul Naţional de Istorie a României este coordonatorul, alături de ICR, a două expoziţii de istorie, cu obiecte de patrimoniu şi tezaur, care rămân deschise în Europalia până pe 26 aprilie. Este vorba despre expoziţia „Dacia Felix“, care, până la 1 martie, a fost vizitată de 24.684 de persoane, şi despre „Roots- Civilizaţia Neolitică/Epoca Bronzului pe teritoriul României“, care a avut 5.043 de vizitatori până la 9 martie, potrivit datelor transmise de Europalia International.

Doina Lemny, curator al expoziţiei „Brâncuşi. Sublimarea formeiˮ:

„Europalia a oferit o scenă deschisă României, pe care ţara noastră a exploatat-o pentru a pune pe această scenă momente culturale deosebite. În ceea ce mă priveşte a fost o experienţă personală şi profesională pentru care le mulţumesc părţii belgiene care m-a solicitat şi părţii româneşti care m-a susţinut. A fost deosebit de dificil. Am avut speranţa, dar nu siguranţa că se va realiza. Muzeele care deţin aceste opere şi muzeele din ţară nu împrumută atât de uşor opere de Brâncuşi, pentru că ele sunt foarte rare şi fragile.

Încă o dată, Brâncuşi trebuia prezentat pentru că este una dintre personalităţile româneşti care ne reprezintă. Într-adevăr, am fost reprezentaţi cu demnitate de opera acestui mare sculptor care a deschis căile artei secolului XX şi XXI. Să nu uităm că artişti contemporani s-au inspirat din arta lui Brâncuşi. (...) Din câte ne spun şi organizatorii, a fost un real succes. Presa a salutat cu foarte mult entuziasm această expoziţie, în fiecare zi era atâta lume, că de abia se puteau vedea lucrările. Există o poftă de a-l cunoaşte pe Brâncuşi, iar în ceea ce mă priveşte am încercat să prezint conceptul acestei expoziţii într-un mod pedagogic, pentru a putea să-l înţelegem pe acest artist care ne încântă pe toţi şi care ne reprezintă”.

Andrei Ujică, regizor:

Curatorul Andrei Tănăsescu şi regizorul Andrei Ujică, vorbind despre secţiunea film din Festival

Retrospectiva de filme de la Bruxelles din cadrul Europalia, pe plan internaţional, a fost prima de o asemenea anvergură din istoria cinematografiei române. Niciodată nu au fost prezentate, în străinătate, un număr atât de mare şi de semnificativ de filme româneşti. Acest lucru a fost posibil, întâi de toate, datorită unui interes crescând în străinătate pentru cinematografia română. În ultimii 15-20 de ani, odată cu apariţia noului val de film românesc, cinematografia română s-a ridicat la discursul superior al cinematografiei de artă internaţional. Odată cu inventarea aparatului de filmat, arhivele de imagine în mişcare au devenit un loc în care noi am depozitat istoria. De aceea, importanţa pedagogică a unei retrospective este în continuă creştere. Ar trebui eliminate nişte minusuri pedagogice care persistă din cauza  unei organizări învechite a învăţământului superior. Să speram că încet lucrurile vor merge în direcţia asta şi o sa încercăm să ne racordăm la dezideratele unei culturi cinematografice, care în alte părţi sunt mult mai avansate. Pentru că altfel, toată mişcarea asta numită Noul Val Românesc ar sucomba din lipsă de public, din lipsă de discurs critic cu impact, din lipsă de cinematografe, aşa cum s-a întâmplat de câteva ori în istoria culturii române. Filmul românesc prezentat în Europalia România ne-a dat speranţe că merită să rămânem optimişti“.

Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR):

„Europalia România, cel mai mare program cultural pe care l-a facut România până în prezent în afara graniţelor sale, a prins contur printr-o metodă foarte simplă: cooperarea. Europalia este probabil cel mai bun exemplu al unui rezultat pozitiv atunci când toate echipele sunt animate de un ţel comun. Sigur, mă voi referi mai ales la contribuţia Muzeului Naţional de Istorie a României şi a partenerilor săi. Este vorba despre peste 30 de muzee din ţară şi două muzee foarte importante din Belgia, Muzeul Galo-Roman din Tongeren şi Muzeul Grand Curtius din Liège. Am avut privilegiul de a prezenta cel mai elocvent ansamblu de expoziţii, care reprezintă moştenirea culturală străveche a locuitorilor din spaţiul numit azi România. Ca experienţă profesională, pot să vă spun că până acum niciun muzeu din ţara noastră nu a fost pus în situaţia de a pregăti într-un timp relativ scurt două expoziţii de o asemenea amploare. Nu e vorba doar de numărul de piese, ci şi despre efortul diplomatic, deoarece orice expoziţie are în spate o intensă activitate de negociere şi de pregătire tehnică. Scopul final este acela de a releva publicului înţelegerea în profunzime a obiectivului expoziţional. (...) Spaţiul românesc are o poziţie privilegiată în peisajul civilizaţiilor străvechi europene. Publicul din Belgia şi în general publicul din Occident ştiu foarte puţin despre cât de importantă a fost această parte a Europei în preistorie. (...) Pentru public, sunt convins că expoziţiile au fost o revelaţie şi dovada este numărul mare de vizitatori care au vizitat Muzeul din Tongeren şi pe cel din Liège”.

Marin Cazacu, curator muzică:

„În 2017, am fost numit curator pe domeniul muzicii pentru Europalia. Sunt mândru să mărturisesc acum, la final de festival, că peste 60% din ceea ce am propus s-a realizat. Mi-aş fi dorit, recunosc, ca în afară de Brâncuşi (...), să avem un eveniment separat George Enescu în Europalia. Nu s-a putut realiza, dar George Enescu a fost prezent în aproape toate evenimentele de muzică clasică şi de jazz. Mă bucur că l-am avut în program pe cel mai în vogă dirijor român de peste hotare, Cristian Măcelaru, pe care l-a vrut invitat neapărat partea belgiană. Cristian Măcelaru şi-a anulat concerte din Australia pentru a fi prezent în Europalia şi mă bucur că a condus Orchestra Naţională a Belgiei la BOZAR. Sunt specialist în muzică clasică şi jazz, de aceea pentru muzică tânără a trebuit să mă documentez şi eu şi toţi colegii din Institutul Cultural Român. Am reuşit să acoperim cu brio toate secţiunile muzicale şi România a fost reprezentată într-un fel împlinit pe toate aceste domenii“.

Liviu Constantinescu, director al Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR):

„De-a lungul timpului, MNAR a colaborat la o serie de expoziţii de mare amploare, care au fost prezentate în Franţa, Japonia, Statele Unite, Italia. În cazul EUROPALIA, am fost impresionaţi de modul în care, pentru expoziţia Brâncuşi de la BOZAR, o serie de mari muzee din lume au înţeles să răspundă imediat pentru a pune la dispoziţie piese pe care de puţine ori avem ocazia să le vedem. 

Am fost impresionaţi de modul în care au conlucrat atât partea belgiană, cât şi partea românească, reprezentată de Institutul Cultural Român şi de ceilalţi participanţi“.

Constantin Chiriac (foto), director al Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu:

„Anul trecut a fost un an de graţie. Am avut şansa să ne prezentăm în faţa Europei cu unele dintre cele mai interesante prezenţe pe care le-a avut România vreodată în faţa Europei. În primul rând, expoziţia Brâncuşi, care a fost un triumf şi care a însemnat o adunare de energii, de forţe fără precedent şi care, prin recordul de vizitatori, a avut un răspuns al publicului european pe măsură. Ne-am bucurat că am putut să ducem la Bruxelles «Povestea prinţesei deocheate», unul dintre cele mai importante proiecte teatrale pe care România le-a cunoscut vreodată (...). Impactul acestui spectacol a fost absolut extraordinar şi prezenţa acestui spectacol între 12 şi 20 decembrie în faţa publicului european a fost poate cel mai important model de ce înseamnă diplomaţie culturală”.

Răzvan Popovici, muzician, director SoNoRo:

„Am fost de la început părtaşi activi la crearea acestei minunate ediţii EUROPALIA ROMÂNIA 2019. Alături de Marin Cazacu, ne-am sfătuit şi am planificat pe termen lung concertele României în EUROPALIA. Seara de deschidere de la începutul lunii octombrie, imediat după ce preşedintele României şi familia regală a Belgiei au inaugurat, alături de curatorul Doina Lemny, expoziţia Brâncuşi, a fost una dintre cele mai emoţionante seri la care am participat personal. Am cântat Enescu şi Bartok, Rapsodia Română şi Dansuri populare româneşti. A fost frumos că am putut găsi un liant între muzică, concertul de deschidere şi expoziţia lui Brâncuşi. Apoi, în luna ianuarie, am avut, de asemenea, marea plăcere să revenim în cadrul EUROPALIA cu muzica lui George Enescu, alături de mari muzicieni care provin din România. Aportul personal şi aportul SoNoRo a fost foarte important în acest festival extraordinar, care a fost cea mai importantă participare culturală a României în străinătate din ultimii zeci de ani!”

Valentin Răduţiu, violocelist (foto centru), alături de Koen Clement şi Răzvan Popovici

„A fost o deosebită bucurie pentru mine să pot participa şi să reprezint România în Festivalul EUROPALIA, în concertul de deschidere din octombrie 2019. De asemenea, acompaniat de pianistul suedez Per Rundberg, la Palatul BOZAR, tot în cadrul Festivalului EUROPALIA România, am interpretat, într-un recital, Sonata nr. 1 in mi minor op 38 pentru violoncel şi pian de Johannes Brahms şi Sonata nr.2 în Do Major pentru violoncel şi pian de George Enescu. Doresc să mulţumesc tuturor pentru susţinere şi pentru bucuria de a interpreta muzica lui Enescu în faţa lumii”, a declarat Valentin Răduţiu.

Simona Popescu, scriitoare:

„A fost o bucurie să mă pot întalni în cinci rânduri cu publicul, cititori belgieni de limbă franceză sau flamanzi. Mă bucur că am avut ocazia să vorbesc despre literatura română şi mai ales să spun lucruri mai puţin cunoscute străinilor despre modul în care noi scriem. E bine că am avut şansa  să punem în lumină, în EUROPALIA, literatura română dintotdeauna şi literatura română de astăzi, despre care se ştiu atât de puţine lucruri”.

Koen Clement (foto), director general Europalia Internaţional (Belgia):

„În primul rând, un festival de anvergura Europalia este imposibil de realizat fără munca în echipă. Literalmente, zeci şi zeci de oameni lucrează la festival. Aş dori să le mulţumesc colegilor noştri de la Institutul Cultural Român pentru toată munca intensă pe care am făcut-o împreună pentru ca acest festival să fie posibil. A fost ca o călătorie, a fost dificil uneori, dar rezultatul a fost extraordinar şi asta datorită cooperării excelente pe care am avut-o în timpul festivalului, deoarece munca în echipă a fost foarte importantă. Europalia a împlinit anul trecut 50 de ani şi suntem foarte bucuroşi că am putut sărbători această aniversare cu România drept oaspete în Belgia. Festivalul nostru vorbeşte despre construirea de poduri şi cred că în această ediţie aceste poduri au fost construite şi totul s-a împlinit foarte frumos“.

Philippe Henri Benoit, ambasadorul Regatului Belgiei la Bucureşti:

„În Festivalul Europalia,  Belgia a celebrat, în primul rând, talentele şi creativitatea culturală românească. În al doilea rând, festivalul poate fi considerat şi o vitrină a diplomaţiei culturale. Şi în final, Europalia ilustrează intensitatea, excelenţa relaţiilor noastre diplomatice. Vom sărbători anul acesta 140 de ani de la stabilirea relaţiilor dintre Belgia şi România. Ar trebui să continuăm această lungă istorie de prietenie între ţările noastre, mai ales că au fost stabilite contacte între artişti, curatori, instituţii şi ar trebui să folosim acest efort şi contacte pentru a dezvolta noi iniţiative“.

Sergiu Nistor, consilier prezidenţial:

 „Astăzi, la închiderea Festivalului EUROPALIA, putem spune, într-adevăr, că Europalia România a fost un reper major pe harta culturală a Europei, în cele patru luni în care a reuşit un succes de public, dar şi un succes de misiune. A prezentat lumii întregi, la Bruxelles, în inima Europei, cultura şi patrimoniul românesc. Europalia a încheiat un an 2019 excepţional în relaţia dintre România şi proiectul european. Festivalul Europalia arată, odată în plus, că Europa, proiectul european, Uniunea Europeană este, înainte de a fi orice altceva, un proiect cultural, la care România are toate motivele să fie unul dintre actorii principali.”

Mirel Taloş (foto), preşedintele interimar al Institutului Cultural Român:

„În EUROPALIA, prin cele 250 de evenimente, s-a desfăşurat timp de patru luni cel mai amplu program de promovare culturală a României. Expoziţia Brâncuşi este, probabil, după cele mai importante criterii – valoarea artistului, valoarea obiectelor de patrimoniu, numărul de vizitatori – cel mai important eveniment unic pe care România l-a desfăşurat vreodată în străinătate. Expoziţia este în clasamentul primelor trei evenimente derulate în festival pe o perioadă de 50 de ani, de când există EUROPALIA. Din punct de vedere al valorii patrimoniului, cele două expoziţii organizate cu Muzeul Naţional de Istorie - Dacia Felix, la de Muzeul Galo-Roman din Tongeren, Belgia, şi ROOTS - Civilizaţia Neolitică/Epoca Bronzului pe teritoriul României, găzduită de Muzeul Grand Curtius din Liège, au fost, la rândul lor, în topul evenimentelor organizate de România în străinătate din punctul de vedere al valorii patrimoniului. Tema ediţiei EUROPALIA, dedicată României, a fost dialogul. Am încercat să îmbinăm armonios şi coerent diversitatea domeniilor şi să ne prezentăm cu vârfurile din cultura română patrimonială şi contemporană. Cuvântul care descrie participarea României la EUROPALIA este excelenţă“.

Ovidiu Şandor (foto), comisar general pentru Europalia România:

„Europalia nu este doar una dintre cele mai reuşite promovări culturale ale României, ci este una dintre cele mai strălucite promovări, în general, ale României. Prin această deschidere europeană, arătăm nevoia ca România să se prezinte în lume şi cu latura sa bună, pozitivă, în mişcare, într-o perpetuă dezvoltare. Cred că astfel de proiecte ne reprezintă mult mai bine decât orice construcţii de marketing artificiale. În calitate de român, m-am simţit foarte de mândru să văd cât de bine poate să stea cultura românească, fie ea mai veche, fie de astăzi, într-o scenă internaţională precum a fost cea oferită de Belgia în cadrul acestui eveniment. România ar trebui să facă mai multe astfel de proiecte.”

Artiştii, curatorii şi managerii de proiect implicaţi în Europalia România care nu au reuşit din cauza agendei să-şi exprime mărturiile în mod direct, ni le-au transmis prin poşta electronică:

„Felicitări pentru Festivalul Europalia România şi mulţumesc pentru sprijinul de care m-am bucurat pentru realizarea proiectului Oedipe Redux - nu a fost uşor, dar împreună am reuşit. Vă rog să transmiteţi tututor celor din echipa Europalia România gândurile mele bune. Good job!”, a punctat Lucian Ban (foto stânga).

Andrei Ioniţă, violocelist:

„Mulţumesc încă o dată pentru colaborarea minunată din luna decembrie împreună cu ICR, sunt convins că am reuşit să aruncăm o rază de lumină asupra imaginii culturii româneşti. Sunt recunoscător oportunităţii primite şi sper să putem colabora şi cu o altă ocazie!” 

„Sunt în turneu până pe 15 martie, acum în Sydney, Melbourne, apoi Canada. Felicitari pentru un festival minunat!”, a declarat pianista Alexandra Dariescu (foto).  

Florin Niculescu, violonist:

„Sunt foarte bucuros şi în acelaşi timp onorat că am fost invitat să particip la un asemenea proiect de anvergură, unde România şi artiştii români au avut posibilitatea să prezinte proiecte artistice de mare ţinută internatională, în care talentul şi munca au fuzionat cu iubirea de patrie şi dragostea pentru ţara în care ne-am născut(...)ˮ.         

„A fost o adevarată mândrie să iau parte la festivalul Europalia România de anul acesta şi să contribui la corola culturală a României de peste hotare.

A fost un eveniment organizat impecabil şi extrem de binevenit pentru patrimoniului cultural românesc , cu ingrediente multicolore şi artişti efervescenţiˮ, a subliniat pianistul Daniel Ciobanu (foto).

Ada Milea, muzician:

„Pentru mine, Europalia a fost o minunată ocazie de a cânta pentru România, împreună cu Bălănescu Quartet concertul The Island după Gellu Naum şi de a bucura un public european minunat cu întâmplările despre un Robinson Crusoe singur pe o insulă  pustie dar plină de lume. Foarte bună treabă, ICR!ˮ.

Radu Chişu, director Camerata Regală:

„Am avut onoarea şi plăcerea să susţinem, cu orchestra Camerata Regală, un concert în cadrul Festivalului International de Artă Europalia Concertul a avut loc pe 1 decembrie la Sala Filarmonicii Regale din Liège, a fost dedicat Zilei Naţionale a României şi s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul Cultural Roman şi Secretariatul General al Guvernului României. Promovarea valorilor culturale româneşti la nivel european a îmbunătăţit astfel imaginea întregii naţiuniˮ.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: