Însemnări într-un almanah imaginar
O anecdotă descrisă în The Oxford Book of Literary Anecdotes redă replica de o adorabilă francheţe a poetului, dramaturgului şi criticului literar englez John Dryden (1631 – 1700), la un reproş al soţiei neglijate.
Stiri despre vocabular
-
-
Cărţile pe care orice elev de gimnaziu ar trebui să le citească. Recomandările pentru fiecare nivel de studiu
Citind, copiii nu doar că-şi îmbunătăţesc vocabularul, cultura şi capacitatea de a comunica, ci îşi dezvoltă imaginaţia şi capacitatea de a empatiza. Nu întâmplător se spune că un copil care citeşte va deveni un adult care gândeşte.
-
O epocă revolută
Deşi aflată pe tărâmul incert al începutului, presa românească a anilor ’90 urma regulile elementare ale jurnalismului, menţinând abisul dintre registrul formal şi euforia tabloidă. Astăzi, însă, această grijă s-a evaporat pentru a face loc unui entuziasm puber pentru colocvialism şi apetitului pentru competiţii de exprimare plastică până la ridicol.
-
Vocabularul inventat de şoferi pentru a-şi anunţa de prezenţa poliţiei. Ce înseamnă „castor“, „cartel“ sau „pantera roz“
Disputa de la distanţă dintre şoferi şi poliţişti cunoaşte evoluţii dintre cele mai interesante. Conducătorii auto care petrec multe ore la volan au inventat un vocabular special cu ajutorul căruia se anunţă unii pe alţii de prezenţa poliţiei.
-
Cum s-au format unele cuvinte din limba română. Ce înseamnă în realitate „jandarm“ şi „biscuit“
Deşi este greu de crezut, românii folosesc în vorbirea curentă nu mai mult de 1.500 - 1.600 de cuvinte, considerate vocabularul fundamental sau fondul principal lexical.
-
Studiu: Donald Trump foloseşte în discursuri un limbaj similar copiilor de sub 11 ani
Gramatica şi vocabularul folosite în discursurile sale de Donald Trump, favorit să câştige nominalizarea republicanilor în cursa pentru preşedinţia SUA, este de nivelul unui copil de sub 11 ani, arată un studiu recent.
-
Opt lucruri pe care nu le ştiai până săptămâna trecută
Informaţiile despre cele mai recente cercetări şi rezultatele lor, precum şi despre ştirile bizare, nu au lipsit nici săptămâna trecută, BBC News realizând o scurtă listă a acestora.
-
Cum a apărut expresia „a tăia frunză la câini” - semnificaţia ascunsă şi legătura cu salcia şi cu păstorii din bălţile Dunării
Expresiile frazeologice au un farmec aparte, fiind apreciate şi gustate de vorbitori, graţie valorilor semantice şi stilistice inedite pe care le comportă. Ieşită din mediul păstoresc, expresia “ a tăia frunză la câini” a făcut carieră în vocabularul românului.
-
Cum a apărut „Ţara lui Papură Vodă”? Blestemul din vremea unui mare domnitor: ciumă, foamete cumplită, jafuri şi invazie de lăcuste peste popor
"Tara lui Papură Vodă", deşi a intrat in vocabularul colectiv cu secole în urmă, este o expresie folosită şi în prezent de români pentru a-şi descrie nemulţumirea şi o ţară fără stăpân, o ţară în care legile nu mai sunt respectate.
-
Cuvinte care conţin numai vocale şi alte curiozităţi ale limbii române
Limba română ascunde în spatele celor mai întrebuinţate cuvinte şi alte construcţii care definesc curiozităţi ale vocabularului naţional. Printre aceste se regăsesc cuvinte care conţin numai vocale, dar şi alte curiozităţi pe care le redăm mai jos.
-
Daruri de Crăciun
Sărbătorile de iarnă, cum erau numite pe vremea comunismului, au trecut, aşa că putem face un bilanţ. Nu mă gândesc neapărat la ce au mâncat românii (n-ar fi mai corect să spunem concetăţenii noştri?) sau unde şi-au petrecut ultima săptămână a anului 2014.
-
Alegerile prezidenţiale ca „război civil” sau „Limba română în pragul unei crize de nervi”
Eschimoşii şi principiul ELG al politicii. Un cunoscut îmi povestea recent despre participarea lui la o conferinţă dedicată eschimoşilor, un popor care trăieşte în regiunea polară. Cîndva mă interesasem şi eu de acest popor, nu atît pentru ceea ce este el, cît mai ales pentru un anumit tip de „funcţie metaforică” pe care o căpătase el în imaginarul colectiv al Imperiului de la Est.
-
Expresii sau concepte pe care doar spionii le înţeleg
Fiecare popor sau regiune geografică unde există legături strânse între comunităţi sunt folosite fraze unice şi un argou care poate fi înţeles de un număr restrâns de persoane. Un asemenea caz este şi cel reprezentat de comunitatea agenţilor de intelligence, mai ales de spioni.
-
De ce adulţii învaţă limbi străine mai greu decât copiii
Contrar opiniei generale, copiii nu au o capacitate mai mare de asimilare a limbilor străine, comparativ cu adulţii. Ei învaţă mai rapid alte limbi pentru că folosesc un sistem diferit de învăţare.
-
Povestea unei vorbe de ruşine
Intervenţia de faţă, ca şi cea precedentă, nu trebuie pusă pe seama insanităţii, nici a indecenţei autorului, cum pripit s-au grăbit să o facă unii comentatori. Aceştia s-au simţit insultaţi în convingerile lor pudice, considerând repulsive astfel de abordări. Nu este locul aici de a căuta motivaţiile psihologice a unor asemenea reacţii, nici de a le persifla, mai ales că trăim oficial în istoria neisprăvită a inculcării tabuului.
-
Când „buna cuviinţă“ nu are ce căuta
În studiul limbii şi în dicţionar, pudibonderia nu îşi are locul. Sunt numite cuvinte obscene, vulgare, triviale, tabuisme (de unii lexicografi străini). Adevărul este că a existat până nu demult, în cultura noastră oficială, o barieră de netrecut. Chiar şi literatura şi jurnalismul au fost obligate să „mascheze“ grafiile nepermise prin celebrele puncte de suspensie.
-
Explicaţia surprinzătoare a unui psiholog: de ce nu este rău să înjuri în faţa copiilor
Majoritatea părinţilor sunt îngrijoraţi de limbajul vulgar, care, odată auzit, se prinde cu viteza luminii de vocabularul copiilor lor.
-
9 reguli verificate şi eficiente: regândeşte modul în care înveţi o limbă străină şi poţi ajunge să o vorbeşti acceptabil în trei luni
Benny Lewis vorbeşte fluent şase limbi străine, dar nu le-a învăţat urmând paşii clasici, cu ore plictisitoare de gramatică şi vocabular în timpul cărora a scris zeci de pagini pe care le-a memorat ca un papagal.
-
Lecţie de vocabular: folosim corect cuvintele „piţiponc” şi „paţachin”?
Refacerea unor termeni depreciativi masculini din formele feminine de bază nu e prea frecventă în română. / de Rodica Zafiu, lingvist şi prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti.
-
Cum se foloseşte corect cuvântul „încarcerat”
Verbul „a încarcera” a apărut în română ca împrumut cult, modern (din secolul al XIX-lea), dublîndu-l pe mai vechiul a întemniţa şi precizînd ceea ce putea rămîne ambiguu prin folosirea lui a închide. Încarcerarea – a cărei legătură cu termenul carceră e transparentă – se poate referi sau la întemniţare în genere, sau la închiderea într-o „încăpere mică şi întunecoasă“ etc. (carceră, în DEX).
-
Experimentul cu româna în şcolile ruse: bun la Chişinău, dificil în raioane
De doi ani, Ministerul Educaţiei a lansat un proiect de predare a unor discipline în limba română, pe lângă cursul de bază, în liceele pentru alolingvi. După patru semestre, profesorii şi şefii din Educaţie îşi laudă realizările, dar nu toţi elevii sunt în stare să poarte o conversaţie banală în limba oficială.
-
Paşti sau Paşte?
Faţă de alte limbi, românii oscilează între Paşti şi Paşte. DEX-ul recomandă forma Paşti, ceea ce nu înseamnă că a doua formă ar fi incorectă. O simplă căutare pe Internet arată că există chiar un bun echilibru în privinţa uzului. Cel puţin în urări şi în înjurături, varianta Paşte e mai utilizată desigur şi din motive eufonice. „Un Paşte fericit!”, aşadar.
-
Român, româneşte, România
De aproape de şaptezeci de ani, cultura românească a părăsit „istoria naturală” a dăinuirii netulburate, laolaltă, apărându-ne în minte, geografic şi valoric, împărţită, scindată între un afară şi un înăuntru.
-
Cum să-ţi pui la punct un vocabular bogat
Vocabularul folosit ne ajută să promovăm cu succes examenele şi totodată indică gradul fiecăruia de competenţă lingvistică. De multe ori însă trebuie să lucrăm la îmbogăţirea lui, iar asta presupune învăţarea unor termeni noi.
-
Vocabular de fotbalist: Florin Costea s-a încurcat în cuvinte la o frază simplă. „Ăsta are ceva la cap, trebuia să-i verific IQ-ul“
E ştiut faptul că mulţi jucători au carenţe mari în ceea ce priveşte educaţia. Totuşi, unii mai şi progresează, după ce ajung la un nivel mai înalt. Nu e şi cazul lui Florin Costea, care a dovedit că are mari probleme în a se exprima.
-
Asasinarea limbii române
Asasinarea limbii române nu este un eveniment punctual, nu are un autor precis şi nu a început astăzi, 19.07.2012, de la ora 9.37 A.M. Însă acestea sunt ziua şi ora la care, întrerupând lucrul la un studiu de specialitate (redactat, mai încape vorbă, în engleză), m-am hotărât să rememorez etapele şi urmările, în plan „personal” (ghilimele vor căpăta ulterior sens), ale unei ofensive devastatoare.
-
România made in USA
Influenţa culturii americane asupra românilor este din ce în ce mai evidentă: am copiat limbajul şi modul de viaţă de peste Ocean, am adoptat sărbătorile, ba chiar şi eroii.
-
Expresiile „cool“, la modă în gaşcă
Vorbitorii care folosesc cel mai frecvent limbajul „în tendinţe“ sunt adolescenţii. Tinerii inventează expresii, le folosesc până la epuizare, apoi le aruncă, aşa cum fac cu hainele, accesoriile sau gadgeturile ce nu se mai poartă.
-
FOTO Homer Simpson, o "ameninţare" pentru vocabularul limbii engleze
La fiecare câţiva ani, cultura pop şi specialiştii în lingvistică se simt ameninţaţi de aceeaşi poveste: familia Simpson şi-a pus amprenta asupra vocabularului limbii engleze. Expresia "D'oh!" a intrat în dicţionar, termenul “embiggen” a fost folosit de curând de un cercetător într-o lucrare de-a sa, etc, titrează MSNBC.
-
Mandorlini spune că în vocabularul său nu există expresia „joc defensiv"
Antrenorul lui CFR Cluj, Andrea Mandorlini, spune că nu va merge în „Ştefan cel Mare" pentru a practica un joc defensiv, în speranţa să obţină un singur punct, deoarece nu îi sunt caracteristice asemenea lucruri
