Investiţiile sunt la cel mic nivel din ultimii zece ani, cheltuielile cu salariile şi asistenţa socială se majorează susţinut, încasările la buget nici măcar nu se apropie de cele de anul trecut, nicidecum de proiecţia lor pentru acest an, iar absorbţia de fonduri europene este foarte slabă. Pare similar cu situaţia Greciei din anii 2007-2008? Analiştii sunt de părere că da.
Salariul mediu brut pentru un angajat din administraţia publică a crescut spectaculos în luna februarie, ajungând la valoarea de 1.116 euro pe lună, dublu faţă de cât câştigă un angajat din mediu privat, arată o analiză a lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Impactul legii salarizării în buget va fi dublu faţă de cât au anunţat guvernanţii, consideră analişti economicii, în timp ce sindicaliştii sunt de părere că salariile se dublează, dar nu acolo unde trebuie.
Investiţiile derulate de Guvern vor fi la pământ şi în primul trimestru, consideră analiştii, care estimează că acestea vor fi la cel mai slab nivel din ultimii şase ani. Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, dă însă vina pe viscol.
Economia cu cea mai mare creştere din Uniunea Europeană are nevoie de un leucoplast, scrie Bloomberg într-un articol despre bugetul de stat al României din 2017, precizând că peticirea bugetului semnalează veşti proaste pentru România.
Guvernul este încă departe de ţinta de creştere a încasărilor bugetare cu 31 miliarde lei în acest an, în contextul în care ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a anunţat joi că nivelul încasărilor, până în prezent, a depăşit nivelul din primul trimestru al anului trecut cu 20 milioane lei, a declarat vineri, pentru News.ro, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, susţine că salariile bugetarilor mai mici de 4.000 de lei se vor dubla, prin legea salarizării unitare, dar economiştii arată că pentru a asigura continuitatea unor astfel de promisiuni pur politice, Guvernul va trebui să ia măsuri, prin rectificare bugetară, care pot fi chiar de creştere a taxelor.
După ce a aprobat o ordonanţă de urgenţă de modificare a codurilor penale pe furiş, Guvernul este acuzat că doreşte să facă acelaşi lucru cu o ordonanţă mai veche, din 25 ianuarie, care afectează cheltuirea banului public de către instituţiile publice.
Senatorul PSD Eugen Teodorovici i-a cerut marţi, în cadrul audierilor din Comisiile de buget-finanţe, demisia preşedintelui Consiliului fiscal, în condiţiile în care deţine şi funcţia de economist la Raiffeisen Bank şi prognozează „în mod eronat”, Ionuţ Dumitru afirmând, la rândul său, că nu intră în „dezbaterea asta politicianistă”.
Guvernul condus de Sorin Grindeanu va construi un buget de stat pentru acest an bazat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit de numai 2,95% din PIB, indicatori economici pe care cei mai mulţi analişti îi consideră supraestimaţi.
Diferenţa de peste 10 miliarde de lei dintre încasările la buget din 2016 şi cele estimate în rectificarea din noiembrie, adică „gaura“ pe care liderul PSD susţine că a descoperit-o în buget, este generată, în bună măsură, de neatragerea de fonduri europene la nivelul estimat, dar acest lucru nu are impact asupra deficitului bugetar, a arătat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Viitorul Executiv va avea o sarcină grea în următorul an: să gestioneze un deficit bugetar în creştere, din cauza majorării salariilor pentru bugetari şi a reducerilor de taxe, care trebuie finanţat cu împrumuturi tot mai scumpe atât pentru stat, cât şi pentru firme şi populaţie.
Social-democraţii au realizat un proiect de buget pentru 2017 bazat pe o creştere economică optimistă, de 5,5%, cu venituri în creştere, în ciuda tăierii unor taxe şi impozite, dar şi cu cheltuieli mai mari, o bună parte fiind promise investiţiilor.
Liderul unei grupări care se ocupa cu traficul de stupefiante în Norvegia a fost capturat de poliţişti chiar din Tribunalul Gorj.
Câteva oraşe bogate ale României, precum Bucureşti, Cluj şi Timişoara, ar putea intra oricând în zona euro, în condiţile în care PIB-ul pe cap de locuitor este de peste 100% din media Uniunii Europene, în Bucureşti nivelul fiind chiar de 120%, a spus astăzi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Stimulii fiscali nu pot ajuta economia României să crească în mod sustenabil, cu 5%, timp de 10 ani, pentru că reprezintă doar măsuri pe termen scurt, singura soluţie viabilă fiind reformele structurale, a declarat economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Executivul vrea să reclasifice oraşele şi comunele în funcţie de o serie de criterii, în urma schimbărilor demografice din ultimii 25 de ani, iar proiectul prevede, implicit, modificarea impozitului pe locuinţă. Experţii consultaţi de „Adevărul“ consideră că acest proiect nu va putea fi implementat fără unul de regionalizare şi avertizează asupra costurilor bugetare ale măsurii.
O eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) nu va afecta foarte puternic România, însă pe termen scurt leul s-ar putea deprecia, iar pe termen lung fondurile europene vor fi afectate, ca şi situaţia celor 170.000 de conaţionali care locuiesc în Regatul Unit.
Ratele la creditele acordate prin programul Prima Casă ar putea creşte până la sfârşitul anului următor cu 30-40%, întrucât revenirea inflaţiei ar putea urca ROBOR (dobânda la trei luni din piaţa interbancară), în funcţie de care se calculează dobânda la credite, de la 0,75% în prezent în jurul a 3%, a declarat economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) anunţă, într-un comunicat, că a convocat Adunarea Generală în data de 11 Mai 2016, şedinţa în care, majoritatea membrilor cu drept de vot au ales un nou Consiliu Director al asociaţiei, cu un mandat de 2 ani.
Raiffeisen Bank îşi menţine prognoza de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) în acest an la 4%, analiştii băncii apreciind că este prematur să modifice estimările, în condiţiile în care unele lucruri din economie merg „bine“, altele „mai rău“.
Oferta internă a României creşte cu 3,7%, iar cererea de consum este aproape dublă, ceea ce va crea un dezechilibru şi riscăm să facem aceeaşi greşeală de dinainte de criză, chiar dacă la un alt nivel, avertizează Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Creşterea salariilor bugetarilor cu 10%, decisă miercuri în Parlament, va slăbi şi mai mult situaţia finanţelor publice ale României şi va duce deficitul bugetar peste limita de 3% din PIB, ceea ce va plasa automat ţara noastră în procedură de deficit excesiv. Acest lucru va face ca România să se afle sub o monitorizare strictă a Comisiei Europene, care ne va obliga să reducem de urgenţă cheltuielile sau să creştem încasările.
Leul s-ar putea deprecia, statul se va împrumuta mai scump, investiţiile vor fi blocate, iar o parte dintre măsurile fiscale adoptate deja ar putea fi amânate dacă preşedintele Klaus Iohannis nu va anunţa cât mai rapid un premier, iar acesta din urmă nu va veni cât mai curând cu un buget pe anul 2016, au declarat economiştii pentru „Adevărul“.
Impredictibilitatea măsurilor fiscale şi impactul acesteia asupra investitorilor sunt mult mai nocive decât nivelul în sine al taxelor, întrucât impozitele ar putea creşte la fel de uşor cum au fost reduse, când va creşte presiunea pe buget, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află în aceste zile în România, autorităţile urmând să poarte discuţii atât pe bugetul pe 2016, cât şi pe noua lege a redevenţelor, dar şi pe proiectul de rectificare bugetară, deşi România nu mai are un acord formal cu instituţia.
Deficitul bugetar s-ar plasa anul viitor la 2,2% din PIB, cu impactul măsurilor din Codul Fiscal, dacă nu ar creşte salariile în sectorul bugetar, însă impactul majorării acestora, evaluat la 5,5 miliarde lei, respectiv peste 2% din PIB, ar conduce la un deficit bugetar de peste 4%, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Economia neobservată a României se ridică la 22% din Produsul Intern Brut (PIB) potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) sau la 28% potrivit estimărilor profesorului Schneider, cu 10 puncte procentuale peste media europeană, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Noul Cod Fiscal încaieră şi economiştii, nu numai politicienii. După ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare, mai mulţi economişti au adus opinii atât pro cât şi contra adoptării noii legi.
Aplicarea Codului Fiscal în forma aprobată de Parlament presupune un risc de destabilizare permanentă, impactul total al măsurilor incluse fiind de 17,1 miliarde de lei numai în 2016, ceea ce va duce deficitul bugetar la 3,1% din PIB anul viitor, la 2,7% în 2017 şi la 3,5% în 2018, iar pieţele financiare vor sancţiona România, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”
Bugetarii de lux. „Abuzul“ de Consilii de
Administraţie umple buzunarele politicienilor
Prognoza meteo: România, lovită de şocuri termice. Unde se dezlănţuie iarna şi cât de cald se face în sud-est