Este nevoie de un plan pe mai mulţi ani de consolidare fiscală, pentru a nu avea efecte foarte mari asupra creşterii economice, consideră Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.
Deficitul bugetar va fi mai mare decât ţinta pe care şi-a asumat-o Guvernul, de 8,6% din PIB, a declarat, vineri, pentru Agerpres, economistul şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, menţionând că va reevalua estimarea la 9,5%.
Planul de relansare economică de 100 de miliarde de euro anunţat miercuri de Guvernul Orban este privit cu scepticism de către analişti. Lipsesc măsurile imediate, sursele de finanţare sunt incerte, proiectele sunt aceleaşi de zeci de ani şi este cel puţin îndoielnic că statul va avea capacitatea administrativă de a implementa programe aşa de ambiţioase.
Leul are o tendinţă de depreciere faţă de euro pe fondul deteriorării factorilor fundamentali care ţin de deficitul de balanţă comercială, a declarat, joi, pentru Agerpres, economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
Economia României a avut o perioadă destul de bună înainte de „nebunia lui Ceauşescu”, iar primii 10 ani de după căderea comunismului au fost marcaţi de scădere economică şi abia apoi de creştere, a declarat economistul Ionuţ Dumitru.
Aplicarea integrală a prevederilor Legii pensiilor până în anul 2022 va reprezenta un efort bugetar suplimentar de 5% din PIB, fapt ce „nu încape” în condiţiile nivelului actual al fiscalităţii şi al colectării reduse, a declarat, la Digi24, Ionuţ Dumitru, fostul preşedinte al Consiliului Fiscal.
Industria a scăzut dramatic, două trimestre consecutive, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, industria românească se află în recesiune, a spus miercuri Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.
Deficitul bugetar al ţării noastre va depăşi probabil pragul de 3% în 2019, iar în cazul în care politicile economice nu sunt modificate, probabil se va ajunge la 4% la finalul anului, a declarat, ieri, Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, în cadrul unei conferinţe, scrie bursa.ro.
Leul „greu“ este mai greu decât ar trebui, susţin reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, care estimează că moneda naţională a României este supraevaluată cu circa 10%. Calculele arată că un curs real de schimb ar însemna ca un euro să valoreze 5,2 lei.
Coaliţia PSD-ALDE încearcă să pună mâna pe una din singurele instituţii care mai critică Guvernul: Consiliul Fiscal. După ce au propus ca bancherii să nu mai poată conduce această instituţie, acum ei vor să restrângă şi mai mult selecţia de specialişti care să poată obţine posturi de conducere în cadrul ei.
Agenţia de rating Standard&Poor’s ar putea da României o veste proastă, în două săptămâni, dacă Guvernul nu vine cu măsuri pentru a corecta o serie de dezechilibre. Iar dacă Executivul dă vina pe preşedinte că nu a promulgat bugetul, specialiştii spun că noile taxe introduse prin Ordonanţa 114 sunt sursa problemelor.
Senatorul ALDE Daniel Zamfir vrea să modifice legea astfel încât funcţia de şef al Consiliului Fiscal să fie incompatibilă cu o funcţie de conducere într-o bancă. Propunerea vine în contextul în care Darius Vâlcov, consilierul premierului, a lansat recent un atac la Ionuţ Dumitru, actualul preşedinte al instituţiei, care este economist-şef al unei bănci.
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că salariul minim va fi diferenţiat în funcţie de studii şi vechime, de la 1 noiembrie, odată cu o nouă majorare a sa. Specialiştii explică pe cine va dezavantaja o astfel de diferenţiere.
Guvernul le promite oficialilor europeni îngheţarea salariilor bugetarilor, pentru a ţine în frâu cheltuielile ţării, şi o drege în faţa românilor spunând că va creşte salariul minim.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) va revizui prognoza de creştere economică a României către un avans de numai 4-4,5%, faţă de varianta mai optimistă de 5,1% din prezent, a declarat joi reprezentantul rezident al FMI pentru România, Alejandro Hajdenberg, potrivit profit.ro.
Chiar dacă românii vor câştiga mai mulţi bani, inflaţia sau dobânzile vor face ca nivelul de trai să fie mai prost, spune preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, care avertizează însă că pensiile şi salariile sunt deja la un maxim istoric şi, mai devreme sau mai târziu, vor exista şi contra măsuri.
Guvernul promite pensii dublate, prin noua lege a pensiilor, însă abia în anul 2021, PSD condiţionând astfel majorările de realegerea sa la alegerile parlamentare din 2020. Specialiştii avertizează însă că banii pentru o astfel de creştere nu au de unde să fie scoşi. Vă prezentăm principalele noutăţi aduse de propunerea legislativă.
Deficitul bugetar se va accentua, ca urmare a creşterii etapizate a pensiilor şi salariilor, consideră economiştii, atrăgând atenţia asupra efectelor negative pe care aceste majorări succesive la va avea şi asupra preţurilor.
Într-o dezbatere din acest weekend, la care au participat mai mulţi economişti, s-a pus la un moment dat problema traiului din timpul dictaturii comuniste, comparată cu ce ni se întâmplă în prezent.
Execuţia bugetară publicată joi de Ministerul Finanţelor stârneşte ample reacţii. Îngrijorat de nivelul uriaş la care a ajuns deficitul bugetar şi a efectelor pe care acesta le va avea asupra cetăţenilor, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a spus că Guvernul trebuie neapărat să reducă cheltuielile.
Pensia netă va ajunge la 4.256 lei în 2021, de la nivelul de 1.500 lei în 2016, a declaratliderul PSD, Liviu Dragnea, anunţând o accelerare accentuată a creşterii prognozate în Programul de Guvernare. Economiştii spun că oricât de seducătoare ar fi aceste promisiuni pentru pensionari, ele nu pot fi susţinute financiar.
Deprecierea leului în raport cu euro şi creşterea succesivă a Robor din ultima perioadă este un efect al politicilor diferitelor bănci de pe pieţele interne şi externe, provocate în parte de lipsa de lichidităţi. Din cauza creşterii valorii euro pe piaţa de schimb valutar şi a Robor, cei care au credite, atât în lei, cât şi în valută, vor plăti mai mult.
Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal, consideră că situaţia finanţelor publice e în prezent cel mai mare risc pentru economie, în contextul în care veniturile din taxe şi impozite sunt la minime istorice, de 25.6%, iar cheltuielile sociale reprezintă 80% din veniturile fiscale, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană.
Guvernul vrea să dea împrumuturi cu dobândă zero românilor şomeri şi circa 8 milioane de persoane se califică. Părerile economiştilor sunt împărţite: unii consideră că este o idee bună că statul investeşte în forţa de muncă, dar forma în care este prezentată măsura este deocamdată prea frumoasă ca să fie adevărată. Alţii spun că programul nu este decât o altă strategie pentru câştigarea de electorat, dar şi că statul îşi asumă riscuri mari.
Comentând datele prezentate în execuţia bugetului general consolidat, care cuprind şi cheltuielile cu salariile şi pensiile, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că deficitul bugetar va sări de 3% din PIB dacă nu se aplică corecţii la rectificare.
Salarizarea unitară implementată de Guvern de la 1 ianuarie adânceşte prăpastia dintre veniturile medii nete încasate de bugetari, faţă de cei din mediul privat, ecart care se va dubla în următorii trei ani.
Impozitarea veniturilor globale în mod progresiv nu poate fi omisă atunci când se discută despre finanţele unei ţări, a declarat marţi Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, precizând că nu vorbeşte în calitate de oficial al Băncii Naţionale a României, ci de profesor de economie, scrie Agerpres.
Consiliul Fiscal consideră că în proiectul de buget pe anul 2018 veniturile din TVA sunt supraevaluate, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială sunt subestimate, ceea ce va face extrem de probabil ca deficitul să depăşească nivelul de referinţă de 3% din PIB.
Dacă România ar avea o economie de tip închis, adică populaţia ar folosi doar ce se produce în ţară, creşterea economică bazată pe consum n-ar fi o problemă, condieră analiştii, precizând însă că lucrurile nu stau aşa: având în vedere că mai mult importăm decât exportăm, leul se depreciază şi creşte inflaţia.
Pentru două zile la rând, leul s-a depreciat în faţa monedei europene, cursul valutar ajungând marţi la nivelul de 4,5985 lei pentru un euro. Un nivel mai ridicat decât acesta a fost înregistrat în data de 21 iunie, când euro a atins pragul de 4,5987 lei. Principalul motiv pentru acest declin este dat, potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, de declaraţiile în contradictoriu din ultima perioadă ale guvernanţilor.
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie