Stagiunea centenară ar fi fost mai săracă fără Rigoletto în excelenta producţie a lui Stephen Barlow, din 2014. E o punere în scenă reprezentativă pentru teatrul britanic şi, dacă decorurile ar fi realizate din materiale mai bune (de exemplu, cel folosit pentru a imita zidăria), ai putea crede că te afli la Covent Garden, dar numai din punct de vedere vizual.
Ambiţios demers al prim-înfiinţatei scene lirice româneşti, cu spectacol inaugural în 1920! Şi o reuşită a noii producţii a acestui mai 2022. Complicaţia punerii în pagină a opusului puccinian vine din multitudinea de personaje, scriitura densă, dramatismul rolurilor principale, îmbinat cu lirism şi introspecţii profunde.
Opera „americană” a lui Puccini, comisionată de Metropolitan Opera în 1910, are o istorie dulce amăruie. Premiera mondială l-a avut pe Caruso în rolul lui Dick Johnson şi pe Toscanini în fosă, având un succes nebun, dar care n-a ţinut mult. Tot mai puţin reluată, a fost considerată mai puţin reuşită decât La bohème sau Tosca.
Două spectacole cu titlul verdian a programat Opera Naţională Română din municipiul de pe malurile Bahluiului, suficiente ca să electrizeze începutul de aprilie cultural. Prin simplul motiv că noul management interimar condus de Andrei Fermeşanu l-a invitat în rolul Ducelui de Mantua pe tenorul Ştefan Pop, a cărui carieră se dezvoltă continuu cu succese remarcabile în Europa.
La Atheneul Român, recentul concert condus de dirijorul David Crescenzi a oscilat între temeinica aşezare a primei simfonii în si bemol major de Robert Schumann şi insuficienta pregătire a susţinerii orchestrale a Concertului beethovenian în re major, pentru vioară şi orchestră.
Tineri în recital. Scriam mai demult, şi nu fără să reiau ciclic subiectul, despre necesitatea revigorării Studioului Experimental pentru Artele Spectacolului Muzical Ludovic Spiess, diviziune a Operei Naţionale Bucureşti, care reprezintă o entitate similară altelor asemenea, asociate tuturor teatrelor lirice importante ale lumii.
Greu de crezut, dar producţia lui Paul Curran pentru La traviata a împlinit 7 ani în Octombrie şi arată la fel de proaspătă ca în seara premierei. Este singura punere în scenă din epoca lui Răzvan Dincă pe care ONB a păstrat-o în repertoriul curent.
La Bucureşti, finalul de stagiune 2020-21 a constat în primul rând din gale, iar opiniile „avizate″ s-au repezit să conchidă că noul interimar, Daniel Jinga, merită puteri depline. Bugetele adunate ale operelor din Timişoara şi Iaşi sunt mai mici decât cel al scenei din Bucureşti şi totuşi au reuşit să programeze două premiere de producţie.
2019-2020 este un sezon important pentru prima scenă lirică transilvană. Sărbătoreşte 100 de ani de la înfiinţarea pe 18 septembrie 1919, prin decizia Consiliul Dirigent al Regatului României, deţinând astfel primatul fondării între teatrele de operă româneşti. Era firesc ca managementul condus de dr. Florin Estefan să gândească stagiunea prin prisma unui program aniversar special.
De demult absentă de pe afişul primei scene lirice naţionale, după o încercare nereuşită de a înlocui vechea montare a lui Jean Rânzescu, populara operă verdiană a revenit recent la sala din str. Gen. Berthelot, concertant, renunţându-se din nou la principiul consacrat al Orchestrelor şi Corurilor Radio de a prezenta la fiecare început de an titluri lirice rare. A fost, dacă se poate spune aşa, şi o mănuşă aluzivă aruncată vecinilor din Splai.
În continuarea tradiţiei instaurate la Sala Radio în ultimele stagiuni, de a aduce în faţa publicului, la fiecare final de ianuarie, un titlu de operă, în formulă de concert, cu o distribuţie de excepţie, vineri, 25 ianuarie, de la ora 19.00. Orchestra Naţională Radio prezintă celebra operă „Trubadurul”, ce poartă semnătura lui Verdi.
Într-adevăr, tradiţionalul concert de operă al Orchestrelor şi Corurilor Radio a avut în acest început de an – perioadă obişnuită de desfăşurare – o distribuţie de roluri principale alcătuită din cântăreţi care s-au format la Cluj-Napoca şi şi-au continuat carierele în străinătate, precum şi din actuali solişti ai Operei Naţionale Române din municipiul de pe Someş.
Orchestra Naţională Radio a continuat şi la începutul acestui an tradiţia prezentării unei opere în concert. S-a renunţat la titlul de Opera rara dat acestui eveniment pentru că, cel puţin de când există blogul Despre Opera, doar Ariadna auf Naxos şi La Favorita puteau pretinde acest statut, şi doar în plan naţional.
Cu totul recent, Orchestra Naţională Radio l-a avut la pupitrul dirijoral pe tânărul muzician englez William Kunhardt.
O tradiţie de 50 de ani se perpetuează întru renumele Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune, al managerilor lor din toate timpurile, care nu au abdicat de la valoroasele proiecte ale operelor reprezentate anual în concert.
Anul acesta, Orchestra Naţională Radio a prezentat în concert Simon Boccanegra, una dintre cele mai frumoase compoziţii ale lui Verdi, în ciuda unei popularităţi destul de reduse până recent. Readucerea în atenţie a lui Simon i se datorează lui Plácido Domingo, care şi-a început cariera de bariton cu acest rol, după 40 de ani de tenorat.
Un recent concert de stagiune al Filarmonicii „George Enescu” şi-a dedicat programul unor pagini rossiniene, cărora le-a adăugat „Concertul nr. 1 în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 6” de Paganini. Atractiv şi totodată popular.
... La sala din str. General Berthelot, în compania Orchestrei Naţionale şi a Corului Academic Radio, continuare a vechii tradiţii a serilor lirice care, de peste cinci decenii, încântă publicul cu partituri celebre, multe în primă audiţie românească sau extrem de rar prezentate. Toate în interpretări valoroase.
Multă dragoste pentru Ruxandra Donose, o apariţie destul de rară în ultimii ani, în România. Şi un concert sold out cu mult timp înainte. Opera în concert, susţinută de o orchestră simfonică, a ieşit de multă vreme din stadiul de experiment, devenind o tradiţie pentru instituţiile muzicale care se respectă
Concertul din preajma Crăciunului, datorat Formaţiilor Muzicale Radio şi desfăşurat sub genericul „divelor de operă” a primit în 2015 şi o voce de tenor, aceea a tânărului Ştefan Pop, a cărui lansare mondială a avut loc după câştigarea fără drept de apel a marelui Concurs Internaţional de Canto „Operalia – Plácido Domingo”, ediţia Milano 2010.
Clasicismul vienez a fost inspiratorul unui recent program al Orchestrei de Cameră Radio, desfăşurat sub bagheta oaspetelui german Ralf Sochaczewsky. A fost un nou prilej ca instrumentiştii bucureşteni să-şi demonstreze apetenţa pentru un repertoriu şi un stil care le sunt familiare.
Parafrazez afişul tradiţionalului concert de la Sala Radio, din preajma Crăciunului. Celor „trei dive” titulare ale anului 2014, Aurelia Florian, Roxana Constantinescu şi Teodora Gheorghiu, li s-au mai adăugat în acest decembrie o „divă colectivă”, Orchestra Naţională Radio şi un „divo”, dirijorul invitat David Crescenzi.
Vineri, 12 decembrie, pentru al patrulea an consecutiv, trei artiste lirice din România vor urca pe scenă într-o gală la Sala Radio. De această dată, cele trei artiste invitate la Bucureşti sunt: sopranele Teodora Gheorghiu şi Aurelia Florian şi mezzosoprana Roxana Cconstantinescu.
Festivalul Internaţional „Timişoara muzicală” a ajuns la cea de-a XXXIX-a ediţie dedicată teatrului liric. În lunile octombrie şi noiembrie, melomanii din municipiul de pe Bega au fost regalaţi cu opt spectacole speciale, pe care Opera Naţională Română Timişoara le-a oferit în distribuţii atractive.
Puţină istorie. Iniţiate în mai 1984 sub egida Televiziunii Române, realizate de cunoscutul teleast Luminiţa Constantinescu, concertele din ciclul „Vă place opera?” au fiinţat până în 1995, după care au dispărut. De ce oare? Nu se ştie.
Un antic deziderat, acela al formării consistente a distribuţiilor Operei Naţionale Bucureşti şi cu artişti români care activează în străinătate pare să se împlinească. Semnele există. Exemplu este recentul spectacol cu „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, în care multe au fost premierele.
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Decizie istorică a UE: Maşinile pe benzină şi motorină, interzise. Cum îi va afecta măsura pe români
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat