
La Ateneul Român, în Duminica Floriilor
0După excelentul concert cu „Matthäus-Passion” de Bach propus de Filarmonica George Enescu în care, în afara propriei Orchestre, a Corului dirijat de Iosif Ion Prunner și a Corului de Copii și Tineret Symbol - Jean Lupu pregătit de Luminița Guțanu, a cântat o remarcabilă garnitură de soliști (soprana Renáta Gebe-Fügi, contratenorul Valer Sabadus, tenorii Christoph Pfaller, Bogdan Mihai, baritonul Cristian Hodrea, basul Beniamin Pop), toți sub bagheta lui Gabriel Bebeșelea - tălmăcitor de substanță al muzicii baroce, prima instituție simfonică națională a propus în cadrul evenimentelor pre-pascale și un program Vivaldi-Pergolesi.

Athenaeum String Orchestra, formație aflată sub egida Filarmonicii, a venit pe podium împreună cu performeri italieni, dirijorul David Crescenzi, soprana Claudia Pavone și mezzosoprana Laura Polverelli, pentru o serată organizată în colaborare cu Ambasada Italiei și Institutul Italian de Cultură din București, prilej cu care managerul general al Filarmonicii, Marin Cazacu, a adresat mulțumiri în fața publicului. În scurta dar concentrata sa alocuțiune de răspuns, Excelența Sa ambasadorul Alfredo Maria Durante Mangoni a subliniat semnificația interpretării opusului „Stabat Mater” de Giovanni Battista Pergolesi în preajma sărbătoririi concomitente a Paștelui ortodox și catolic, ca „speranță a păcii și reconcilierii”. Ne amintim că în 2024 partenerii italieni au adus un aport important la sărbătorirea Anului Puccini în România.
Lucrare sacră înregistrată în catalogul creativ al compozitorului sub indicativul P. 77, „Stabat Mater” are în componență 12 mișcări în care orchestranții și-au dovedit calitățile de stăpânire a sunetului preclasic pentru viori, viole și basso continuo, cu clavecinul jucându-și însemnatul rol datorită aflării în fața claviaturilor chiar a dirijorului Crescenzi. S-a generat o omogenitate sonoră, din care s-au distins puritatea și virtuozitatea solo-urilor instrumentale, totul înveșmântat în tempi de reculegere, descriptori ai atmosferei liturgice, grație inspirației induse de baghetă. Nuanțele au sedus în Allegro-urile „Pro peccatis suae gentis” și „Inflammatus et accensus”, forța a concluzionat disperarea emanată de voci în „Fac ut ardeat cor meum”, iar agitatul final Presto assai „Amen…” a încoronat opusul, ca performantă prestație a Orchestrei de Coarde Athenaeum, admirabil condusă de David Crescenzi.
Cele două soliste, pentru mine vechi cunoștințe – Laura Polverelli, Adalgisa în „Norma” alături de Ștefan Pop și Mariella Devia la teatrul San Carlo di Napoli în 2016 iar Claudia Pavone, Violetta din „Traviata” alături tot de Ștefan Pop la Gran Teatro La Fenice din Veneția în 2018 și Gilda din „Rigoletto” la Macerata un an mai târziu, au schimbat stilistica de belcanto sau romantică, spre a se dedica acum portativelor preclasice, cu aceeași dăruire și versatilitate de exprimare.
Cântul de duo în tristețe din secvența primă „Stabat Mater dolorosa” (Grave în orchestră), unitar înfățișat, a continuat prin glasul sopranei cu deciziune de atitudine alternantă sunetelor de blândețe dezolantă, sprijinite de viorile sfâșietoare („Cujus animam”, Andante amoroso). De fapt, duetele au continuat și în alte șase secțiuni, cu remarci pentru tentele piangendo, culorile vocale sumbre ale mezzosopranei sau acutele fine ale sopranei, vocalizele ornamentate. Notez în „Sancta Mater” împletirile celor două voci, întrețeserea de glasuri din care s-au distins notele înalte pure ale sopranei și sunetele grave ale mezzosopranei, totul susținut de plânsetul viorilor.
Claudia Pavone a adus în „Vidit suum dulcem natum” un minunat cantabile în timp ce Laura Polverelli a cântat cele trei arii ce i-au revenit, cu delicatețe și sonorități bogate („Quae moerebat et dolebat”), cu coloristică întunecată („Eja mater fons amoris”), precum și în vocalizări liniștite pentru Lamento-ul „Fac ut portem Christi mortem”.
Nu uit să amintesc că partea muzicală a seratei s-a deschis cu lectura elegantă a lucrării lui Antonio Vivaldi „Concerto grosso în re minor”, RV 565.
La Ateneul Român, Duminica Floriilor a adus lumină prin sonorități și totodată a pregătit spiritele pentru Săptămâna Patimilor Mântuitorului.