Strategia minimalismului vestimentar

Cu cât suntem mai stresaţi, cu atât încercăm să ne simplificăm viaţa, deciziile, alegerile. Strategia e valabila şi când vine vorba de vestimentaţie, o chestiune aparent simplă.

La începutul lui noiembrie, Obama spunea într-un interviu pentru Vanity Fair că s-a hotărât ca, de acum încolo, să îmbrace doar costume bleumarin sau gri antracit. Motivul: "Nu vreau să mai iau decizii privitoare la ce mănânc sau la ce îmbrac. Am mult prea multe alte decizii de luat." Ce-mi place este că omul nu spune că nu ar avea importanţă ce fel de haine poartă, nici că nu se gândeşte la cum se îmbracă - adică tipul de atitudine adoptată de cei care speră că astfel sunt luaţi foarte în serios. Din contră, mesajul lui Obama este: "M-am gândit la chestiunea cu îmbrăcămintea, asta este concluzia la care am ajuns."

În mod similar, Kate Moss s-a hotărât să poarte doar jeansi negri sau gri închis, atunci când iese în public. Sigur, motivul ei este diferit. Nu este atât o strategie de simplificare a deciziilor zilnice, cât o modalitate de a tempera interesul paparazzilor: acelaşi tip de ţinută, fotografiată zile în şir, creează plictiseală şi rutină, încetează să fie subiect de discuţie.

Deşi este vorba de două domenii diferite, sunt strategiile şi perspectivele a doi oameni aflaţi în vârful domeniului lor, permanent în scrutinul publicului dar pentru care vanitatea nu pare să existe. Să luăm exemplu.