Service-ul auto, coşmarul proprietarilor de maşini

„Mulţi şoferi care apelează în disperare la astfel de ateliere, „specialişti auto” necunoscuţi, îţi fac mai mult rău decât bine.”

Trăim într-o ţară în care, odată cu înmulţirea autoturismelor şi vehiculelor de tot felul, constatăm o apariţie efervescentă a service-urilor auto, care au menirea să deservească milioanele de maşini stricate. Ceea ce ar trebui să fie o activitate normală, o vizită la un atelier auto pentru orice fel de reparaţie care se impune, se transformă, de multe ori, într-un adevărat coşmar pentru şoferii şi proprietarii de vehicule.

În multe cazuri, aceştia, în loc de remedierea rapidă şi de calitate a defecţiunii reclamate, se aleg doar cu timp pierdut, note de plată nejustificate de achitat, reparaţii îndoielnice, cu piese contrafăcute, cu origine necunoscută, se aleg cu o reparaţie a autoturismului negarantată de depanatori decât verbal, în pofida legii care prevede altceva. Se aleg cu nervi, stres cât cuprinde şi rămân jumuliţi de către reparatori.

Câteodată, după ce au fost jecmăniţi la un service, pentru a face maşina să meargă, trebuie să ajungă cu ea la alt service. C-aşa-i la noi! Unde mai pui că te duci cu o problemă la mecanicul auto şi îţi găseşte alte zece pe lângă aceasta, fără remedierea celor din cauza cărora maşina nu merge. Ca la doctor: te duci cu o răceală şi îţi găseşte alte o mie de boli, de zici că în câteva zile dai ortu’ popii. Aşa şi la mecanicul auto!

Service-uri, în România, sunt de mai multe feluri: autorizate, cu personal specializat şi aparatură; autorizate cu angajaţi neprofesionişti, deficitare la dotări pentru prestarea activităţii de depanare auto specifică; service-uri multimarcă sau cu servicii specializate pentru anumite mărci auto; service-uri pirat camuflate după vreo poartă sau zid; pseudoservice-uri; unităţi înregistrate sau neînregistrate.

Există chiar şi persoane individuale care prestează ilegal activităţi de reparaţii auto în diverse spaţii.Cererea de meseriaşi, specialişti şi a existenţei unităţilor de profil este dată de necesitatea rezolvării nenumăratelor stricăciuni, avarii care trebuiesc remediate pentru maşinile cu probleme.

Sunt frecvente cazurile în care şoferilor li s-a stricat maşina în diverse locuri, pe diverse drumuri şi străzi, unde nu cunoşteau pe nimeni şi nu găseau unităţi de reparaţii autorizate, serioase, fiind nevoiţi să apeleze la service-uri dubioase şi „specialişti” auto întâlniţi la faţa locului, care le-au făcut însă mai mult rău decât bine. Alţi şoferi mai cu dare de mână au preferat să-şi transporte maşinile avariate cu platformele de autotractare, pentru a le duce la un service profesionist în Bucureşti sau în alte oraşe din ţară. Dar şi în marile oraşe funcţionează o sumedenie de service-uri dubioase, pirat, neautorizate sau autorizate, dar neprofesioniste, cu firmă sau fără firmă la poartă.

Mulţi şoferi care apelează în disperare la astfel de ateliere, „specialişti auto” necunoscuţi, îţi fac mai mult rău decât bine. Nu-ţi rezolvă problemele, ba chiar acestea sunt agravate de „meseriaşii” care pun mâna pe maşină, stricând-o mai tare, nefiind şcoliţi, specializaţi în domeniu. Unii, după ţinerea maşinii zile sau chiar săptămâni în service, zeci de telefoane, vizite, intervenţii, discuţii cu mecanici, directori, patroni, trebuie să-şi ia autovehiculul şi să-l ducă la alt service.

Nu înainte însă de a achita un onorariu, care începe de la un milion de lei vechi în sus, pentru verificarea maşinii, „prestaţia şi eforturile” nereuşite ale mecanicilor de a o mai face să meargă. Pentru că orice privire aruncată maşinii de „specialiştii” auto costă. Nimic nu-i pe gratis, totu-i pe bani.

O astfel de întâmplare păguboasă i s-a întâmplat unui prieten de-al meu, I. B., care, aflat cu treburi în celebrul cartier bucureştean 23 August, într-o duminică de ianuarie geroasă, nu a mai putut porni maşina să ajungă acasă, în altă zonă a Capitalei. Duminică după-amiaza nu se găsesc service-uri auto deschise şi meseriaşi care să te ajute, pentru că nu lucrează. La două străzi distanţă de locul în care a rămas în pană, cineva i-a indicat o adresă şi un service, unde să apeleze pentru ajutor.

La adresa fără firmă, cineva i-a răspuns şi i-a spus să vină a doua zi, că este închis. Disperat, a lăsat maşina unde rămăsese deoarece nu mai pornea de niciun fel, a plecat acasă şi a revenit a doua zi dimineaţa la atelierul indicat, fiind cel mai aproape de locul unde era autovehiculul. Patronul căruia i-a explicat problema şi i-a cerut ajutorul, l-a ajutat să tracteze maşina până la „service”, spunându-i lui I.B. că nu se poate ocupa de maşină în aceeaşi zi, având altele în lucru, dar asigurându-l că a doua zi o să vadă despre ce este vorba şi să rezolve problema.

Timp de două săptămâni a durat calvarul prietenului meu, cu vizite la „atelier”, cu discuţii zilnice, cu asigurări şi minciuni fără număr din partea proprietarului de „service”, că îi repară autoturismul. Dându-şi seama de „seriozitatea” şi „profesionalismul” depanatorului, într-un final, s-a dus hotărât şă-şi ia maşina aproape neatinsă de „mecanicii auto”. Nu înainte de a plăti însă tractarea până la acel service şi „eforturile specialiştilor de a o repara”!

După ce a mai trecut pe la încă un service care nu l-a putut ajuta, dar nici nu l-a minţit şi escrocat de bani, într-un sfârşit, prietenul meu şi-a reparat maşina la un service serios, profesionist, reprezentant al mărcii respective, dar cu preţuri exorbitante. Întâmplări păguboase şi anonime se petrec cu duiumul şoferilor care au probleme cu maşina şi apelează la ajutorul unor astfel de pseudoservice-uri şi mecanici făcuţi la apelul bocancilor, având drept scop jumulirea oamenilor care au câte un astfel de necaz în trafic, în diverse zone din ţară.

Cel mai bun lucru care pot să-l facă este să evite pe cât posibil apelarea la service-urile fantomă, pirat, neserioase, la aşa-numiţii mecanici. E drept, când te afli într-o astfel de situaţie critică pe şosea, pe stradă, pe drum, în frig, iarna, în diverse locuri unde ţi s-a stricat maşina, încerci să rezolvi problema cum poţi mai bine şi să ajungi în siguranţă acasă.

Iar în această perioadă de iarnă geroasă, cu drumuri sparte, găurite, distruse, nesemnalizate, prezentând pericole la tot pasul, cum numai în România pot fi întâlnite, maşinile se distrug la foc automat. Acest risc nu poate fi evitat în niciun fel de către şoferi, producându-le acestora mari bătăi de cap şi goluri uriaşe în buget.

Este perioada din an cu cel mai mare coşmar şi cheltuieli pentru şoferi şi propietarii de maşini şi cea mai înfloritoare pentru buzunarele service-urilor şi reparatorilor auto, fie ele profesioniste, autorizate sau nu, fie ei meseriaşi profesionişti ori pseudodepanatori.