Luna mai – luna promovării Economiei Sociale

Originile econonomiei sociale – „economia solidarităţii” sau „al treilea sector”, cum mai este denumită, se regăsesc în perioada cuprinsă între Revoluţia franceză de la 1789 şi revoluţiile de la 1848, odată cu afirmarea dreptului la asociere şi a dreptului la muncă, în contextul competiţiei acerbe a întreprinderilor manufacturiere capitaliste.

Atunci au apărut primele forme de asociere mutuală a muncitorilor din unele ţări europene şi de organizare a muncii pe baze comunitariste, sub influenţa ideilor propagate de Saint Simon, Charles Fourier şi Louis Blank, cunoscuţi ca reprezentanţi ai „socialismului utopic”.1 Şi în România s-a înregistrat o astfel de formă asociativă de organizare a muncii, cunoscută ca falansterul de la Scăieni – „Societatea agronomică şi manufacturieră” (1835), înfiinţată de Teodor Mehtupciu (Diamant), admirator al utopiei lui Fourier. Acest proiect socioeconomic a reunit aproximativ 100 de persoane, dar a eşuat în scurt timp, ca urmare a ineficienţei economice şi a nemulţumirii membrilor săi în raport cu obiectivele asumate.

Cu timpul, în locul proiectelor socioeconomice utopice au apărut forme de organizare mutuală a muncii, bazate pe solidaritate socială, adaptate la realităţile economiei capitaliste. În prezent, în Europa, funcţionează 2,8 milioane de întreprinderi de economie socială, care constituie 10% din afacerile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, conform raportului „Evoluţii recente ale economiei sociale în UE” emis de către CIRIEC International. Conform aceluiaşi document, mai mult de 13,6 milioane de persoane lucrează în domeniul economiei sociale, reprezentând 6,3% din angajaţii UE. Sectorul economiei sociale implică peste 82,8 milioane de voluntari, echivalentul a 5,5 milioane de angajaţi cu normă întreagă. Cooperativele şi societăţile mutuale – parte a sectorului economiei sociale – reunesc un număr de peste 232 milioane de membri.2

Scopul economiei sociale este îmbunătăţirea nivelului de trai, a calităţii vieţii persoanelor şi grupurilor aflate în dificultate. Acest sector de activitate economică, dezvoltată de forme de asociere din mediul privat, reuneşte organizaţii neguvernamentale, asociaţii, cooperative de producţie, casele de ajutor reciproc, cooperativele agricole, cooperativele de credit, unităţile protejate, societăţile mutuale, punând în centrul preocupărilor ideea de solidaritate socială şi ca model economic întreprinderile sociale ca mod de furnizare de bunuri şi servicii. În conformitate cu Art. 2 din Legea nr. 219 din 2015 („legea economiei sociale”), economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea ocupării persoanelor apartinând unor grupuri vulnerabile prin angrenarea acestora în activităţi de producere şi furnizare de servicii şi/sau execuţia de lucrări.3

În cadrul economiei sociale funcţionează două tipuri de întreprinderi: (1) întreprinderile sociale şi (2) întreprinderile sociale de inserţie. Întreprinderea socială este orice persoană juridică de drept privat care desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale, care deţine un atestat de întreprindere socială şi care respectă principiile prevăzute la Art. 4 al legii mai sus menţionate. Într-o întreprindere socială de inserţie, cel puţin 30% din personalul angajat aparţine unui grup vulnerabil, iar timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi reprezintă cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor din întreprindere. În România, sectorul neguvernamental a fost principalul actor al economiei sociale.

În contextul economiei sociale, antreprenoriatul social este înţeles ca fiind tipul de iniţiativă privată care duce la apariţia unor activităţi noi, cu amprentă socială şi/sau cu misiune socială, dar a căror organizare şi dezvoltare se face în stil antreprenorial cu privire la practicile inovative, leadership-ul, dinamismul şi eficienţa. Antreprenorul social este acea persoană sau grup de persoane care, ţinând cont de problemele sociale cu care se confruntă un grup vulnerabil, asumă iniţiativa de a mobiliza resurse umane, financiare şi materiale pentru a înfiinţa o întreprindere socială cu scopul de a îmbunătăţicalitatea vieţii persoanelor din grupul ţintă, valorificând oportunităţile economice şi financiare existenţe pe piaţă.

În prezent, economia socială se dezvoltă ca o necesitate de a găsi soluţii economice inovatoare la problemele sociale, economice şi de mediu cu care se confruntă persoanele aflate în dificultate, grupurile vulnerabile şi comunităţile cu decalaj de dezvoltare economică faţă de polii de creştere economică. Spre deosebire de întreprinderile din economia „clasică”, întreprinderile sociale nu sunt orientate exclusiv pe obţinerea profitului, ci pe rezolvarea problemelor persoanelor şi grupurilor aflate în dificultate prin creşterea ocupării şi integrării socioprofesionale a acestora. Profitul generat de întreprinderile sociale este reinvestit în scopul maximizării beneficiilor sociale pentru persoanele sau grupul ţintă vizat.

Adresându-se persoanelor din grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele cu dizabilităţi, economia socială pune accentul mai ales pe producţia manufacturieră, fără a exclude procesele de producţie care au componente automatizate (ex: un seviciu de arhivare destinat creşterii ocupării persoanelor cu dizabilităţi). În domeniul economiei sociale, locul de muncă este adaptat la nevoile persoanei cu dizabilităţi, spre deosebire de întreprinderile „clasice”, unde angajaţii trebuie să se plieze pe cerinţele prevăzute de locul de muncă. În întreprinderile sociale, salarizarea nu depăşeşte raportul de 1 la 8 între personalul de conducere şi cel de execuţie, pe când în întreprinderile „clasice” nu există niciun fel de limitare al nivelului de salarizare între top management şi funcţiile de execuţie. Propunând consolidarea coeziunii economice şi sociale, creşterea ocupării forţei de muncă şi dezvoltarea de servicii sociale prietenoase cu mediul înconjurător, economia socială răspunde în totalitate dezideratelor Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Prin Legea nr. 219 din 2015, luna mai a fost declarată „luna promovării economiei sociale”. Cu acest prilej, Fundaţia „Alături de Voi” România (ADV) a organizat la Iaşi, pe data de 13 mai 2021, Conferinţa Europeană de Economie Socială – Enterprising for Tomorrow – Social Entrepreneurship & Youth Engagement, prilej cu care lideri europeni şi naţionali în dezvoltarea economiei sociale au expus politicile, programele şi proiectele de succes pentru a genera modele de bună practică şi pentru a consolida sectorul întreprinderilor sociale.4 La acest eveniment au participat 28 de speakeri cu expertiză internaţională în domeniul economiei sociale: reprezentanţi ai Comisiei Europene, autorităţi publice din România, Republica Moldova şi Ucraina, antreprenori sociali, lideri vizionari care au prezentat informaţii despre finanţarea afacerilor sociale, investiţiile de impact în economia socială, implicarea tinerilor în antreprenoriatul social, tendinţele europene în acest sector, politicile publice care propun ca obiectiv dezvoltarea economiei sociale.

Unul dintre subiectele de pe agenda conferinţei care au succitat un viu interes a fost crearea de instituţii financiare pentru dezvoltarea afacerilor sociale, România fiind singura ţara europeană care nu are o astfel de instituţie financiară, după cum a susţinut Angela Achiţei, preşedinta ADV România. Ideea este de a crea instrumente financiare care să integreze principiile sociale şi economice de funcţionare prevăzute de Legea Economiei Sociale cu scopul de a transfera către sectorul privat expertiza organizaţiilor neguvernamentale în domeniul economiei sociale, beneficiind de experienţa oferită de Patria Credit IFN în creditarea afacerilor sociale, precum şi a partenerului european Fédération Européene des banques Ethiques et Aleternatives (FEBEA).

La finalul Conferinţei Europene de Economie Socială, Ancuţa Vameşu, preşedintele Reţelei Române a Întreprinderilor Sociale de Inserţie (RISE), iniţiatoarea Institutului de Economie Socială (IES) din România, a prezentat Barometrul Economiei Sociale. Potrivit acestui document, bazat pe datele de la Eurostat, INS, ANOFM, în anul 2018, România se plasa pe ultimul loc la nivel european ca număr de întreprinderi având ca formă juridică asociaţiile, parteneriatele, cooperativele. În anul 2017, funcţionau un număr de 2581 de întreprinderi de economie socială, care totalizau 42.373 de angajaţi. În martie 2021, din totalul întreprinderilor sociale existente, 88% erau organizate sub forma societăţilor comerciale cu răspundere limitată (SRL), 10% erau asociaţii şi 2% alte forme juridice de organizare. Tot în luna martie 2021, funcţionau 45 de întreprinderi sociale de inserţie, 17 întreprinderi sociale de inserţie fiind nou înfiinţate. Judeţele cu cele mai multe întreprinderi sociale sunt Cluj, Iaşi, Prahova, Braşov şi Giurgiu. În ceea ce priveşte,

reşedinţa fiscală a întreprinderilor sociale, 69% funcţionau în mediul urban şi 31% în mediul rural. Economia socială reprezintă o alternativă la politicile sociale pasive care generează dependenţă de suportul statului, un model de creştere economică bazat pe incluziunea persoanelor şi grupurilor vulnerabile, care vizează creşterea ocupării categoriilor defavorizate în contextul exigenţelor legate de dezvoltarea durabilă a oraşelor şi comunităţilor.

Dezvoltarea „economiei solidariţării” depinde într-o măsură considerabilă şi de susţinerea statului prin politici publice active care propun încurajarea întreprinderilor sociale şi a întreprinderilor sociale de inserţie, prin măsuri economice şi fiscale adecvate. Economia socială are perspective de creştere în România, iar viitorul va confirma ipoteza sustenabilităţii celui de „al treilea sector” pentru crearea de locuri de muncă decente şi sustenabile, în acord cu principiile, valorile şi obiectivele Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

1 Nicolaie, F.-V (2015), „Economia socială de la utopie la realitate”, https://www.researchgate.net, ultima accesare mai 2021.

2 Achiţei, A. (2021), „Numărul întreprinderilor sociale se va dubla până la sfârşitul anului”, https://alaturidevoi.ro/luna-mai-luna-promovarii-economiei-sociale/, ultima accesare mai 2021.

3 Institutul de Economie Socială, http://www.ies.org.ro/ce-este-economia-sociala-1, ulttima accesare mai 2021. Institutul de Economie Sociala – IES este un program al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile initiat si dezvoltat in cadrul proiectului "PROMETEUS – Promovarea economiei sociale în Romania prin cercetare, educatie şi formare profesională la standarde europene", proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

4 Conferinţa Europeană de Economie Socială a fost organizată de Fundaţia „Alături de Voi” din România (ADV) cu sprijinul Uniunii Europene, în cadrul proiectelor EU4Youth – Social Innovation Impact – a strategic partnership şi AFIN, instituţia de finanţare alternativă din România dedicată sectorului de economie socială. Conferinţa Europeană de Economie Socială de la Iaşi (13 mai 2021) a avut ca parteneri internaţionali – Patria Credit, Fédération Européene des banques Ethiques et Aleternatives (FEBEA), Association of Cross-Border Cooperation „Lower Danube Euroregion”, Cross-Border Cooperation and European Integration Agency/ AO ACTIE, Youth Public Organization „New European Generation”, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale din România, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din Republica Moldova, ODIMM Moldova, RISE România –Reţeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserţie, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale –FONSS, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România –FOND, European Network of Social Integration Enterprises-ENSIE, European Association of Service Providers for Persons with Disabilities-EASPD, European Venture Philanthropy Association –EVPA, Fundaţia pentru Dezvotarea Societăţii Civile-FDSC, Ştiri ONG, Synerb Venture Catalyzer, fonduri-structurale.ro, consolid8, European Confedaration of Inclusive Enterprises-EUCIE, European Center for Social Finance, GIZ Modlova, Social Firms European –CEFEC , Primăria Municipiul Iaşi.