Iranul, între dorinţa de a spăla ruşinea adusă de uciderea lui Haniyeh, şi frica de „sinucidere”

Toată lumea este îngrijorată de proporţiile pe care le va lua conflictul din Orientul Mijlociu, în urma uciderii  liderilor Hamas şi Hezbolah, săptămâna trecută. Este posibil ca reacţiile Iranului şi Hezbolah să nu fie dramatice din cauza superiorităţii armatei Israelului.

FOTO Profimedia

Iranul ar fi trebuit să reacţioneze rapid, dacă se considera capabil, înainte ca forţele americane şi ale aliaţilor Israelului să se regrupeze în estul Mediteranei şi în alte zone apropiate de Israel. N-a făcut-o, acum şansele de a ataca  sunt mai mici, din cauza riscului pe care îl implică.

Netanyahu a declarat la începutul unei reuniuni a cabinetului de securitate israelian joi seară:

„Vom şti să ne apărăm şi vom acţiona pe baza principiului simplu: oricine ne face rău sau plănuieşte să ne facă rău, îi vom face rău".

Cum poate reacționa Iranul

Iranul, eventual coordonat cu Hezbolah, din cauza distanţei de 2500 de km faţă de Israel, nu poate încerca decât ce a mai încercat. Să trimită o ploaie de drone şi rachete către Israel. A mai încercat şi în aprilie, dar apărarea antiaeriană a Israelului ajutată de aviaţia şi navele de luptă ale aliaţilor săi din NATO  au oprit la graniţă acest asalt. Inclusiv Iordania, vecina Israelului, a doborât o parte  dintre dronele care îi traversau spaţiul aerian în drum spre Israel.

După acest atac, Israelul a dat dovadă de reţinere şi nu a răspuns cu lovituri importante împotriva Iranului. Doar o rachetă a explodat în apropierea unei baze nucleare din Iran, şi nimeni nu a ştiut să spună de unde vine şi de ce nu a fost interceptată. Israelul a vrut să demonstreze că ştim şi putem să vă găsim punctele importante ale armatei voastre.

Cum asaltul cu rachete şi drone nu poate învinge apărarea antiaeriană a Israelului şi aliaţilor, altă cale de atac Iranul nu are.

Rămâne posibilitatea ca ploaia de rachete şi drone ale Iranului, coordonată cu cea venind din Liban, de la Hezbolah, să fie copleşitoare şi să depașească apărarea Israelului. Dacă aşa s-ar întâmpla, şi Iranul ar produce pagube materiale importante Israelului şi pierderi de vieţi omeneşti, atunci ar urma în mod sigur reacţia furibundă a Israelului. Iranul ştie că nu are o apărare antiaeriană de calibrul celei din Israel, are o suprafaţă imensă în comparaţie cu Israelul şi nu îşi poate apăra teritoriul.

Precizia cu care Israelul a ucis şefii mişcărilor islamiste teroriste mai demonstrează un lucru. Că serviciile de informaţii israeliene ştiu totul despre duşmanii ţării, locaţiile principalelor surse de unde ei lansează rachete şi drone şi le poate distruge în câteva zile.

Rămâne, totuşi, întrebarea de ce aceleaşi servicii n-au ştiut de atacul Hamas din octombrie anul trecut, care a ucis 1200 de israelieni.

Poziția Hezbolah

Hezbolah, aflat în Liban, deşi înarmat şi echipat de către Iran, este vecin cu Israelul  şi aflat în raza de acţiune imediată a aviaţiei, rachetelor şi dronelor israeliene. Multe ţări, printre care şi România, au cerut cetăţenilor săi să părăsească imediat Libanul, anticipând faptul că dacă Iranul şi Hezbolah atacă Israelul, aceste se va folosi de ocazie să anihileze complet şi Hezbolah, după modelul anihilării Hamas. Adică ar urma o invazie în Liban în toată regula.

Iranul şi Hezbolah sunt temperate şi de prezenţa forţelor americate şi a altor ţări aliate Israelului, care vor contribui cu o forţă militară de calibrul celei a Israelului, la apărarea teritoriul israelian.

Organizaţia iraniană Gardienii Revoluţiei (IRGC)  a declarat sâmbătă că Israelul va primi „o pedeapsă severă la momentul, locul și modul potrivit”.

Această declaraţie poate fi interpretată în sensul că nu este iminentă o reacţie militară împotriva Israelului, ci mai degrabă acte teroriste împotriva reprezenantilor Israelului, cum ar fi la JO de la Paris. Ar fi o reacţie simetrică celei asasinării lui Haniyeh.

În concluzie, personal nu văd o reacție militară iminentă a Iranului împotriva Israelului, pentru că ar da ocazia armatei Israeliene să dea lovituri decisive în Iran şi Liban, împotriva Hezbolah.