Eduard Antal: „Orga Sălii Radio m-a fascinat întotdeauna, am avut marea șansă să îi descopăr îndeaproape tainele și să mă bucur de farmecul său” | INTERVIU

După câteva incursiuni de vară prin intermediul Turneului Orgile României, ajuns deja la a 5-a ediție, în luna octombrie Eduard Antal are programat primul recital la Sala Radio, unde se găsește una dintre cele mai mari orgi din Europa şi la Sala cu Orgă din Chișinău, pe 22 şi 26 octombrie.

O.Ş-P. - La 31 de ani, foarte tânăr pentru un organist, ai deja o activitate impresionantă. Să începem cu prezentul. De ce recomanzi publicului concertul de duminică, 22 octombrie de la Sala Radio. Cu cele 7600 de tuburi sonore, 86 de registre, și 4 claviaturi, orga Sălii Radio permite interpretarea capodoperelor ce necesită un aparat orchestral vast. Ce vei cânta şi cum te poziționezi în relație cu acest instrument?

Eduard Antal – Orga Sălii Radio m-a fascinat întotdeauna, anul trecut am avut marea șansă să îi descopăr îndeaproape tainele și să mă bucur de farmecul său. Pentru acest instrument m-am mutat foarte aproape de Radio, sala are un program extrem de încărcat, iar accesul la orgă ar fi mai relaxat la orele la care majoritatea oamenilor se odihnesc, dar pentru mine timpul petrecut la acest instrument, chiar și la ore incomode, înseamnă energie. Repertoriul pe care îl propun reușește să surprindă perspective diverse, iar aici mă refer la amprenta contrastului: vechi/nou, cunoscut/necunoscut; fac trimitere la abordarea sacră a muzicii de orgă prin piesele din mijlocul programului și explorez capacitățile tehnico-expresive ale instrumentului Sălii Radio prin cele două piese atipice unui repertoriu de orgă, lucrările semnate de Rahmaninov și Queen. Celelalte lucrări ce alcătuiesc repertoriul concertului aparțin compozitorilor Johann Sebastian Bach, Joseph Rheinberger, Maurice Duruflé, Jean Langlais, Jan Janca și Charles Tournemire.

O.Ş-P. - Pe scena Sălii Radio au strălucit organiști de renume internațional, confirmând astfel statutul său ca un loc de prestigiu în lumea muzicii clasice. Trecerea timpului a cerut intervenții esențiale. În anul 2010, a început un proces laborios de refacere integrală, fiecare componentă a fost atent demontată, transportată în Cehia pentru restaurare și apoi reasamblată în Sala Radio. Tuburile au fost curățate, cutiile de suflu refăcute, iar motoarele și structura de susținere au fost modernizate. Ce ne poți spune despre secretele renovării unei orgi?

E.A. – Orga este un instrument viu și are nevoie de întreținere constantă. La orice instrument muzical, principala condiție a unui sunet bun este utilizarea frecventă, zilnică. Orga Sălii Radio are o istorie îndelungată și a necesitat de-a lungul timpului mai multe intervenții pe lângă cele uzuale de acordaj. Cea mai mare intervenție asupra instrumentului a fost în anul 2010 când firma constructoare a mutat întreaga orgă înapoi în fabrica proprie pentru procesul amplu de restaurare, iar recent, în anul 2022, o altă intervenție meticuloasă a readus la viață gloria orgii, permițându-i să răsune din nou cu măreție și claritate în Sala Radio, această revizuire fiind supervizată de maestrul constructor de orgi Árpád Magyar și realizată de experții firmei C.O.T Hărman. Fiecare constructor de orgă are secretele proprii în ceea ce privește construcția tuburilor, dispoziția registrelor și așa mai departe, iar avantajul restaurării din 2010 este subînțeles. Lucrările din 2022 au constat în reglarea clapelor, repararea camerelor de vânt și în acordarea multor registre. Fiind un instrument atât de mare, cele peste 7600 de tuburi sunt distribuite pe 3 niveluri, micile intervenții tehnice sunt necesare tot timpul. Cred că redarea strălucirii instrumentului din anul 2022 este un alt aspect ce subliniază relația mea cu această orgă, pentru că simt că am avut și eu un rol mic în conștientizarea necesității de a face mici ajustări orgii.

O.Ş-P. - Pentru concertul de la Sala Radio, mai sunt bilete sunt disponibile online - pe entertix.ro și myticket.ro - în librăriile Cărtureşti şi la Sala Radio. Pe 26 octombrie, ora 18, Sala cu Orgă din Chișinău așteaptă publicul cu intrarea liberă pentru primul concert extraordinar din Turneul Orgile României susținut în afara granițelor țării.

„A fi în sală este esenţial, mai ales pentru un concert de orgă, care efectiv copleşeşte auditoriul.”

E.A. – Eu aștept cu mare nerăbdare aceste concerte și încerc să transmit energia și entuziasmul meu și publicului, dar pentru aceasta ar trebui să fie prezent la concert. Deşi cel de la Bucureşti va fi înregistrat şi difuzat ulterior de Radio România Muzical şi Radio România Cultural. Însă a fi în sală este esenţial, mai ales pentru un concert de orgă, care efectiv copleşeşte auditoriul. Sunt de-a dreptul fascinat de orga Sălii Radio și sunt foarte curios de cea din Chișinău. Aceste concerte au un numitor comun: ambele orgi sunt construite de firma Rieger-Kloss, sunt două instrumente surori în două țări înrudite. Mi-am dat seama pe parcursul acestor ediții ale turneului că muzica de orgă are această capacitate de a uni și de a bucura oamenii și ce poate fi mai frumos de atât?!

„Comunismul a interzis orga, a persecutat oameni pentru dragostea lor față de acest instrument și ea a devenit un subiect tabu.”

O.Ş-P. - În această vară, organistul Eduard Antal a susținut 10 concerte în întreaga țară în a V-a ediție a Turneului Național Orgile României, în care a ajuns la Bistrița (14 mai), Iași (2 iulie), București (6 iulie), Deva (8 iulie), Arad (9 iulie), Vinga (10 iulie), Reșița (12 iulie), Drobeta Turnu Severin (14 iulie), Cluj Napoca (31 iulie) şi Brașov (26 august). Ce înseamnă pentru tine această incursiune în peisagistica - așa cum foarte frumos ai spus - orgilor de pe teritoriul actual al României, începută în 2020.

E.A. – Pentru mine, această șansă a incursiunii în peisagistica orgilor din România înseamnă responsabilitate, recunoștință, încredere și maturitate. Turneul național Orgile României este motorul dezvoltării mele, atât artistice cât și umane, este răsplata muncii de zi cu zi și este speranța că orga va deveni cât de curând un factor esențial al societății românești. Să nu uităm că istoria orgii în România a fost presărată de foarte multe evenimente nefericite: comunismul a interzis orga, a persecutat oameni pentru dragostea lor față de acest instrument și ea a devenit un subiect tabu. Știu povești despre accesul interzis la instrumente, atât instituțional cât și personal, dar astăzi situația este diferită. Organiștii deschid ușile celorlalți organiști, la nivel național există foarte multe stagiuni sau festivaluri de profil, iar acest rol de ambasador este purtat cu diplomație și profesionalism și de Turneul Orgile României.

„Mă fascina cum liniștea capelei în care era orga devenea inundată de sunet odată cu începerea muzicii de orgă”

O.Ş-P. - Cum a început relaţia lui Eduard Antal cu orga ? Nu a fost un traseu obişnuit cu un liceu de muzică parcurs la pian, după care evoluţia către orgă... A intervenit şi o participare la „Românii au talent” pe parcurs, dacă îmi amintesc bine....

E.A. – A fost dragoste la prima „auzire”, dar am fost prea timid ca să am curaj. Am descoperit acest instrument în timpul liceului vocațional pe care l-am urmat la Roman, Liceul Teologic Sf. Francisc de Assisi. Mă fascina cum liniștea capelei în care era orga devenea inundată de sunet odată cu începerea muzicii de orgă. Nu mai știu cine sau ce se cânta, dar îmi amintesc senzația pe care o aveam când orga începea să cânte, vibram împreună cu aceasta. La început am fost autodidact, era un simplu mod de a-mi petrece timpul liber departe de familie, poate că devenise și un refugiu, ulterior a început să devină un mod de exprimare, iar în momentul de față consider că aceasta este vocația mea. Întâlnirea cu orga mi-a schimbat și călăuzit pașii ca să fiu ceea ce sunt astăzi. În 2017 am participat la „Românii au talent” și am câștigat premiul de originalitate, intenția participării a fost aceea de a atrage atenția și asupra acestui instrument și mă bucur foarte mult că am făcut acel pas inspirat. Popularitatea orgii depinde și de mass-media și ar fi mare păcat dacă nu s-ar folosi și de acestea pentru a se face auzită.

O.Ş-P. - Eduard Antal este organistul-titular al catedralei romano-catolice „Sfântul Iosif” din București, dar este şi managerul de proiect al Festivalului internațional de orgă „Cantus Ecclesiae”. Cum pot exista în aceeași persoană un organist de biserică şi un manager cultural?

E.A. – Neoficial, această dublă specializare face parte din fișa postului. Cam peste tot organistul locului organizează evenimentele legate de orga sa, iar eu încerc să gestionez cât mai bine cu putință aceste ipostaze pe care le găsesc complementare. Sunt organistul catedralei din București, dar nu mă consider un manager cultural în adevăratul sens al cuvântului, chiar dacă organizez un festival care ajunge la cea de-a IV-a ediție. Festivalul „Cantus Ecclesiae” este o reflexie a preocupărilor mele academice, teza de doctorat pe care o pregătesc sub îndrumarea domnului profesor Dan Dediu are ca temă influența muzicii gregoriene în literatura organistică franceză a secolelor XIX-XX, iar intenția acestui festival este aceea de a aduna cât mai mulți oameni în jurul acestei particularități a muzicii de orgă. Cred că acest lucru este posibil prin invitarea unor organiști importanți din lumea întreagă, îi amintesc pe Karol Mossakowski (organistul bisericii Saint-Sulpice din Paris) și Jean-Baptiste Robin (organistul capelei regale din Versailles) care au concertat în edițiile precedente. Păcat că a aflat prea puţină lume… Am considerat potrivit crearea unui cadru organizat pentru concertele de orgă care de multe ori păreau ca niște insulițe răsfirate, un festival de orgă era necesar pentru București.

O.Ş-P. - Eduard Antal este autorul albumului pentru orgă solo intitulat Parafraze, o materializare a  preocupărilor sale muzicale și academice şi doctorand al Universității Naționale de Muzică București. Cât de importantă este această parte în activitatea ta ?

E.A. – Întotdeauna mi-a plăcut școala și continuă să-mi placă foarte mult școala, nu neapărat ca instituție, ci ca loc de formare și dezvoltare. Activitatea artistică și preocupările academice sunt într-o strânsă legătură, explicam apariția Festivalului de orgă Cantus Ecclesiae, dar în aceeași categorie se încadrează și primul meu album, Parafraze, care este chintesența preocupărilor mele muzicale. Acest compact disc întocmește o listă, neexhaustivă, a unei pleiade de compozitori francezi ce s-au lăsat inspirați în actul creator de tezaurul autentic al muzicii bisericii romano-catolice, play-listul având ca principal scop surprinderea particularităților muzicii gregoriene trecute prin filtrul literaturii organistice franceze a secolelor XIX și XX. Lucrările sunt ordonate potrivit cronologiei anului liturgic romano-catolic și încearcă să evidențieze complexitatea formelor, structurilor și exprimărilor de limbaj muzical pe care fondul tematic gregorian le-a dezvoltat în lucrări solistice destinate orgii clasice cu tuburi. Urmărind descendența maestru-discipol asemenea unui arbore genealogic muzical, găsesc extrem de interesantă ramificația stilistică ce se naște divers în jurul celor mai importante centre muzicale și ecleziastice din Paris: Sainte-Trinité, Sainte-Clotilde, Saint-Sulpice ori Notre-Dame.

„Experiența întâlnirii cu audiența îmi încarcă bateriile și pentru acest lucru mă străduiesc să nu mă las niciodată copleșit de efort.”

O.Ş-P. – Câteva rânduri din biografia ta sună aşa : Eduard  susținut numeroase recitaluri ca solist în Elveția, Polonia, Italia, Ungaria, Turcia și în orașe importante din România, precum București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu. Din anul 2020 realizează o incursiune în peisagistica instrumentelor de pe teritoriul României, concertând în cadrul Turneului național „Orgile României”.

E.A. – Există o expresie care poate fi aplicată foarte bine și în lumea organiștilor: „a-ți face mâna”, iar acest lucru presupune cântarea pe cât mai multe instrumente, în cât mai multe locuri. Menționez tot timpul că orgile sunt unice, particulare, și fiecare întâlnire cu o orgă nouă este diferită, fie că vorbim de registre sau de distanța dintre manuale/clape/pedale. Șansa de a cânta în locurile pe care le-ați menționat m-a modelat, m-a maturizat și mi-a lărgit orizonturile și aspirațiile. Aparițiile în fața publicului sunt aspectele care mă consumă cel mai mult emoțional, sunt extrem de anxios până la începerea concertului, dar în același timp, experiența întâlnirii cu audiența îmi încarcă bateriile și pentru acest lucru mă străduiesc să nu mă las niciodată copleșit de efort.

„În interiorul orchestrei orga trebuie să fie ca sarea în bucate: să fie acolo, dar să nu o simți.”

O.Ş-P. - În afara activității solo, foarte diferită la orga bisericii şi în sala de concert, Eduard Antal a concertat ca solist alături de Orchestra Națională  Radio, Big Band-ul Radio, Filarmonica Arad și a cântat în cadrul orchestrei alături de Filarmonica „George Enescu” din București, Corul Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra de Cameră Radio, Corul Academic Radio, Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău și orchestrele Universității Naționale de Muzică din București: „Universitaria”, „Concerto” și „BAROCkerii”. Este o postură specială cea a orgii şi a organistului în fața sau în interiorul orchestrei simfonice? Îți place această postură? 

E.A. – Orga este considerată un instrument orchestră, sunt două aparate instrumentale în care diversitatea timbrală abundă, iar acest aspect al cromaticii mă preocupă în mod special în tot ceea ce fac ca organist. În interiorul orchestrei orga trebuie să fie ca sarea în bucate: să fie acolo, dar să nu o simți, dar dacă nu ar fi să-i simți lipsa. Orga în fața orchestrei, ca solist, trebuie să fie un partener egal pentru a nu da naștere unor orgolii dinamice. Pentru că vorbeam de școală, din păcate sistemul educațional nu formează pianiștii/organiștii să cânte în orchestră, această ipostază presupune reflexe diferite, sincronizare, adaptabilitate rapidă la noii dirijori, până și banalul numărat devine capital. A trebuit să prind din mers lucrurile esențiale în cântatul colectiv și am avut noroc întotdeauna de îndrumare colegială și de înțelegere. Îmi plac foarte mult aceste ipostaze: instrumentist al orchestrei sau solist în fața orchestrei, pentru că presupun repertorii noi, diverse, departe de a putea interveni monotonia.

O.Ş-P. - Încheiem cu recomandarea de a veni duminică 22 octombrie la Sala Radio şi de a urmări numele lui Eduard Antal pe unde îl descoperiți, pe micuţul afiş al unei biserici catolice sau protestante din oraş sau în puţinele dar marile săli de concert cu orgă din România.