„Diplomația navetiștilor”: cine sunt „trimișii speciali” ai Chinei și ce rol joacă în politica externă? China la zi

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea unui articol publicat de The Paper, una dintre cele mai influente platforme media chineze,  recunoscută pentru analiza sa detaliată a relațiilor internaționale și pentru reflectarea unor perspective oficiale privind dinamica globală.

Articolul tradus aduce în prim-plan un mecanism diplomatic mai puțin cunoscut: corpul de trimiși și reprezentanți speciali ai Chinei, un instrument cheie prin care Beijingul își exercită influența pe scena internațională. Spre deosebire de ambasadorii acreditați permanent într-o țară sau pe lângă o organizație internațională, acești emisari speciali, sunt mai mobili și mai flexibili. Ei sunt numiți pentru a interveni în zone de interes strategic, fie că este vorba de crize regionale, negocieri economice sau probleme de securitate.

Foto: Lu Shaye (卢沙野), fost ambasador al Chinei în Franța, Sursa: aici

Un exemplu recent al acestei practici este numirea lui Lu Shaye, fost ambasador al Chinei în Franța, în funcția de Reprezentant Special al Guvernului Chinez pentru Afaceri Europene. Această decizie, confirmată oficial de Ministerul Afacerilor Externe al Chinei, vine într-un moment în care relațiile dintre Beijing și Bruxelles sunt tot mai tensionate, pe fondul disputelor comerciale și al menținerii parteneriatului strategic dintre China și Rusia, în ciuda războiului din Ucraina.

Potrivit Le Monde, Lu Shaye este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai vocali reprezentanți ai „lupilor războinici” (战狼, Zhànláng), termen care desemnează diplomații chinezi ce adoptă o atitudine combativă și tranșantă în relațiile internaționale, în special față de statele occidentale. Acest stil de diplomație a fost inspirat de filmele de acțiune chinezești de tip „Wolf Warrior”, care promovează o viziune în care China ripostează agresiv la criticile și provocările externe.

În timpul mandatului său ca ambasador în Franța, Lu Shaye a fost implicat în numeroase controverse, inclusiv în aprilie 2023, când a șocat mediul diplomatic european printr-un interviu acordat postului de televiziune LCI, în care a pus sub semnul întrebării suveranitatea fostelor republici sovietice și a făcut declarații provocatoare despre Crimeea și Taiwan. Acum, în noul său rol de Reprezentant Special pentru Afaceri Europene, Lu Shaye va avea o misiune dificilă: să mențină și să consolideze relațiile Chinei cu Uniunea Europeană, într-un context geopolitic complex.

Dar numirea lui Lu Shaye este doar un exemplu dintr-o strategie mai amplă pe care Beijingul o folosește pentru a-și proteja și extinde interesele externe: „diplomația navetă” (shuttle diplomacy).

Foto: Fostul secretar de stat al SUA, Henry Kissinger (stânga) și fostul președinte al Egiptului, Anwar Sadat, la Cairo, Egipt, pe 16 ianuarie 1974, Sursa: aici.

Acest concept a fost consacrat în anii ’70 de către Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA, care a folosit această metodă pentru a media conflictele din Orientul Mijlociu. În loc să aducă părțile în conflict la aceeași masă, Kissinger a călătorit între capitalele statelor implicate, purtând negocieri separate și construind treptat un cadru de înțelegere. Această abordare s-a dovedit eficientă, facilitând Acordurile de la Camp David dintre Egipt și Israel și schimbând dinamica diplomatică a regiunii.

China a împrumutat acest model, dar l-a adaptat propriilor interese și stilului său diplomatic. Dacă „diplomația navetă” occidentală a fost folosită în principal pentru a media conflictele între state terțe, China o utilizează ca un mecanism de influență strategică, prin care își sondează interlocutorii, testează reacțiile internaționale și transmite mesaje diplomatice. Această metodă îi permite Beijingului să evite angajamente directe în conflicte complexe, dar să rămână totuși un actor-cheie în regiunile sensibile.

Ceea ce diferențiază „diplomația navetă” chineză este mobilitatea și flexibilitatea ridicată a trimișilor speciali, care nu au o reședință diplomatică fixă și nu sunt constrânși de birocrația ambasadelor. Aceștia pot interveni rapid acolo unde este nevoie, fără a fi legați de un mandat pe termen lung. În plus, spre deosebire de ambasadorii tradiționali, trimișii speciali chinezi nu sunt nevoiți să mențină o poziție rigidă și oficială, ceea ce le permite să fie mai flexibili în negocieri și să sondeze terenul pentru deciziile viitoare ale Beijingului.

Un alt aspect important este evitarea expunerii directe. Beijingul preferă să nu fie perceput ca un actor direct implicat în conflicte internaționale, dar își exercită influența prin acești emisari care deschid canale de comunicare și testează posibile compromisuri. Spre deosebire de diplomația clasică, care presupune relații stabile și bine definite, „diplomația navetă” permite Chinei să ajusteze constant strategiile și să rămână extrem de reactivă la schimbările geopolitice.

Acest mecanism a fost utilizat în mai multe regiuni-cheie, consolidând prezența diplomatică a Chinei. În Orientul Mijlociu, Zhai Jun, Trimisul Special al Chinei pentru problemele privind problemele Orientului Mijlociu, a efectuat numeroase vizite în Israel, Palestina și Emiratele Arabe Unite, încercând să faciliteze dialogul între părțile implicate în conflictul din Gaza.

Foto: Zhai Jun, Trimisul special al Chinei pentru problemele privind Orientul Mijlociu, alături de președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, în cadrul unei întâlniri oficiale din 2019. Sursa: aici.

Foto: Președintele Rusiei, Vladimir Putin, îi acordă o distincție de stat lui Li Hui în cadrul unei ceremonii desfășurate la Kremlin, în mai 2019., Sursa: aici

În Asia Centrală și Europa de Est, Li Hui, Reprezentantul Special al Chinei pentru Afaceri Eurasiatice, a fost trimis să poarte discuții cu lideri din Rusia, Ucraina, Polonia, Germania și Franța pentru a testa reacțiile europene la propunerile de pace ale Beijingului privind conflictul ruso-ucrainean.

Foto: Liu Xiaoming, Reprezentantul special al Chinei pentru afacerile cu Peninsula Coreeană, și Noh Kyu-duk, reprezentantul special al Coreei de Sud pentru pace și securitate în Peninsula Coreeană, își strâng mâna în cadrul unei întâlniri oficiale la Ministerul de Externe din Seul, pe 3 mai 2022, Sursa: aici.

De asemenea, în Peninsula Coreeană, Liu Xiaoming a fost implicat în negocieri bilaterale cu Seul și Phenian, într-un efort de a poziționa China ca actor de echilibru între cele două state coreene.

Prin utilizarea „diplomației navetă”, China nu doar că își protejează interesele, dar își și consolidează imaginea de jucător global capabil să acționeze rapid și eficient.

Foto: Arabia Saudită și Iranul au convenit să restabilească relațiile diplomatice printr-un acord mediat de China, Sursa: aici.

Prin medierea dintre Arabia Saudită și Iran, Beijingul a demonstrat că poate juca un rol activ în detensionarea conflictelor regionale, oferind o alternativă la modelele tradiționale de negociere dominate de puterile occidentale. Acest succes a evidențiat capacitatea Chinei de a menține relații echilibrate cu actori aflați în tabere opuse și de a facilita compromisuri acolo unde alte puteri au eșuat. În plus, prin această abordare, China evită angajamentele militare sau intervențiile directe, preferând să-și exercite influența prin diplomație pragmatică și relații economice solide. Această strategie îi permite să își consolideze prezența în regiunile-cheie, fără a risca să fie percepută ca un actor agresiv sau expansionist.

Numirea lui Lu Shaye în funcția de Reprezentant Special pentru Afaceri Europene arată că Beijingul își propune să redefinească relația sa cu Uniunea Europeană, analizând noi căi de colaborare și testând terenul pentru viitoare negocieri strategice. Rămâne de văzut dacă Lu Shaye va adopta un ton mai moderat în această funcție sau dacă va continua stilul său dur, asociat diplomației „lupilor războinici”. Cert este că „diplomația navetă” va rămâne un instrument esențial al Chinei, mai ales într-un moment în care relațiile internaționale devin tot mai complexe și volatile.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:

„Trimișii și reprezentanții speciali” ai Chinei însărcinați cu „misiuni temporare” (shuttle diplomacy) importante

Recent, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, Guo Jiakun, a confirmat, în cadrul unei conferințe de presă obișnuite, că guvernul chinez l-a numit pe fostul ambasador al Chinei în Franța, Lu Shaye, în funcția de Reprezentant Special al Guvernului Chinez pentru Afaceri Europene. În această calitate, el va sprijini coordonarea și gestionarea afacerilor legate de Europa și va desfășura consultări și schimburi cu statele europene și instituțiile UE, în funcție de necesități.

În ultimii ani, tot mai mulți „reprezentanți speciali” și „trimiși speciali” ai Chinei au apărut pe scena internațională.

Spre deosebire de ambasadorii acreditați permanent într-o anumită țară sau într-o organizație internațională, trimișii speciali sau reprezentanții speciali au atribuții specifice, fără a avea o reședință diplomatică permanentă în străinătate. Cu toate acestea, domeniul lor de acțiune este extrem de vast, implicând deplasări frecvente la nivel global pentru a media, negocia și comunica cu numeroși actori implicați.

Potrivit unor informații publice anterioare, titlurile acestor trimiși speciali diferă, reflectând surse distincte de autorizare. Unii dintre aceștia sunt desemnați sub titulatura „Guvernul Chinez”, precum „Trimisul Special al Guvernului Chinez pentru Problemele privind Orientul Mijlociu” sau „Reprezentantul Special al Guvernului Chinez pentru Afaceri Eurasiatice”. Alții sunt numiți direct de Ministerul Afacerilor Externe, având titluri precum „Trimisul Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Cornul Africii”, „Trimisul Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Asia” sau „Trimisul Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Afacerile G20”. În general, prima categorie de trimiși are un mandat mai amplu, ocupându-se de probleme cu impact internațional major, în timp ce cea de-a doua categorie are atribuții mai specifice, concentrate pe domenii precise.

Gestionarea problemelor fierbinți din regiune

Foto: Primul Trimis Special al Chinei pentru Problemele privind Orientul Mijlociu, Wang Shijie.,, (dreapta) întâlnindu-se cu președintele Autorității Naționale Palestiniene Arafat în orașul Ramallah din Cisiordania în dimineața zilei de 13 noiembrie 2002, Sursa: aici

În septembrie 2002, pe fondul escaladării conflictului israelo-palestinian, guvernul chinez l-a numit pe diplomatul Wang Shijie în funcția de Trimis Special pentru Problemele privind Orientul Mijlociu, cu scopul de a promova procesul de pace în regiune. Aceasta a fost prima numire oficială de acest tip pentru o funcție diplomatică permanentă. De atunci, „trimișii speciali” și „reprezentanții speciali” ai Chinei au jucat un rol tot mai activ în gestionarea problemelor din zonele sensibile ale lumii.

Trimisul Special al Guvernului Chinez pentru Problemele privind Orientul Mijlociu: Zhai Jun

În ultimul an, China a fost intens implicată în medierea situației din Orientul Mijlociu. Pentru a facilita încetarea ostilităților și promovarea păcii, Trimisul Special al Guvernului Chinez pentru Problemele privind Orientul Mijlociu, Zhai Jun, a efectuat multiple vizite în regiune, angajându-se în „misiuni temporare” (shuttle diplomacy). În plus, a sprijinit eforturile de îmbunătățire a relațiilor și cooperării între statele din Orientul Mijlociu.

Potrivit site-ului MAE al Chinei, la o zi după încheierea acordului de încetare a focului din Gaza, Zhai Jun, a efectuat în perioada 16-18 ianuarie, vizite succesive în Israel și Palestina, unde a purtat discuții privind relațiile bilaterale dintre China și aceste țări, precum și alte subiecte de interes comun, inclusiv implementarea acordului de încetare a focului în Gaza. Ulterior, în perioada 19-21 ianuarie, Zhai Jun a vizitat Emiratele Arabe Unite, unde s-a întâlnit cu membri ai guvernului, inclusiv cu ministrul de stat pentru cooperare internațională, Reem Al Hashimy, și cu ministrul de stat, Khalifa Shaheen Al Marar. În cadrul întrevederilor, părțile au avut un schimb de opinii aprofundat cu privire la relațiile bilaterale și situația regională.

Reprezentantul Special al Guvernului Chinez pentru Problemele din Peninsula Coreeană: Liu Xiaoming

Funcția de Reprezentant Special al Guvernului Chinez pentru Problemele din Peninsula Coreeană a fost creată în februarie 2010. Primii doi oficiali care au ocupat această poziție au fost Wu Dawei și Kong Xuanyou, între februarie 2010 și mai 2019. Începând cu aprilie 2021, Liu Xiaoming ocupă această funcție.

Potrivit informațiilor furnizate anterior de Ministerul Afacerilor Externe al Chinei, Liu Xiaoming are o vastă experiență în problematica Peninsulei Coreene. De-a lungul carierei sale diplomatice, a ocupat funcțiile de ambasador al Chinei în Egipt, adjunct al directorului Biroului Grupului Central pentru Afaceri Externe, ambasador în Coreea de Nord și ambasador în Marea Britanie. Principala sa responsabilitate este de a sprijini Ministerul Afacerilor Externe în coordonarea și gestionarea problemelor legate de Peninsula Coreeană, menținând dialogul și cooperarea cu părțile implicate pentru a contribui la soluționarea politică a disputei.

Trimisul Special al Guvernului Chinez pentru Siria a fost desemnat pentru prima dată în 2016, funcția fiind ocupată de fostul ambasador al Chinei în Iran, Xie Xiaoyan. Mandatul său s-a concentrat pe sprijinirea eforturilor de soluționare a crizei din Siria. Xie Xiaoyan și-a încheiat mandatul în octombrie 2021.

Printre alți trimiși speciali ai Chinei desemnați pentru gestionarea conflictelor regionale se numără: Trimisul Special al Guvernului Chinez pentru Siria, Trimisul Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Afganistan și Reprezentantul Special al Guvernului Chinez pentru Problema Darfurului (*Darfur este o regiune din vestul Sudanului). Toți aceștia se concentrează asupra unor regiuni caracterizate de conflicte serioase sau tensiuni persistente.

Actualul Trimis Special al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei pentru Afganistan, Yue Xiaoyong, a efectuat o vizită în Pakistan, Turkmenistan și Afganistan în noiembrie 2024. În timpul vizitelor în Pakistan și Turkmenistan, acesta a avut întrevederi cu oficiali ai Ministerelor de Externe din cele două țări, unde a avut loc un schimb de opinii cu privire la subiecte de interes comun. În Afganistan, Yue Xiaoyong a purtat discuții aprofundate cu înalți oficiali ai guvernului interimar afgan pe tema relațiilor bilaterale China-Afganistan, precum și asupra cooperării pragmatice în diverse domenii.

Gestionarea relațiilor în anumite regiuni geostrategice

A doua categorie de trimiși speciali este responsabilă pentru o anumită regiune geopolitică. De exemplu, ambasadorul Lu Shaye, recent numit în funcția de Reprezentant Special al Guvernului Chinez pentru Afaceri Europene, are ca principală responsabilitate coordonarea și gestionarea chestiunilor legate de Europa, contribuind astfel la dezvoltarea relațiilor dintre China și Uniunea Europeană.

Reprezentantul Special al Guvernului Chinez pentru Afaceri Europene: Lu Shaye

Pe 6 februarie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, a confirmat în cadrul unei conferințe de presă că guvernul chinez l-a numit pe fostul ambasador al Chinei în Franța, Lu Shaye, în funcția de Reprezentant Special al Guvernului Chinez pentru Afaceri Europene, înlocuindu-l pe ambasadorul Wu Hongbo. Conform declarațiilor lui Guo Jiakun, Lu Shaye va sprijini dialogul și coordonarea cu Europa, în conformitate cu directivele guvernului chinez, contribuind la dezvoltarea stabilă și sănătoasă a relațiilor dintre China și Uniunea Europeană.

Această funcție a fost creată în noiembrie 2019, cu scopul de a consolida parteneriatul strategic China-UE, de a stimula schimburile și cooperarea pragmatică între cele două părți. Primul diplomat care a ocupat această poziție a fost ambasadorul Wu Hongbo. Principalul obiectiv al acestui reprezentant special este de a intensifica relațiile Chinei cu statele membre ale UE și cu organizațiile regionale europene.

Reprezentantul Special al Guvernului Chinez pentru Afaceri Eurasiatice: Li Hui

Funcția de Reprezentant Special al Guvernului Chinez pentru Afaceri Eurasiatice a fost creată în 2019, având ca obiectiv consolidarea relațiilor Chinei cu statele din Europa de Est și Asia Centrală, promovarea cooperării bilaterale și sprijinirea stabilității regionale. De la înființarea funcției în 2019, aceasta este deținută de Li Hui.

De la izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, Li Hui a efectuat patru runde de „misiuni temporare”(shuttle diplomacy) pentru a facilita dialogul în vederea soluționării crizei. În cea de-a patra rundă, acesta a vizitat Brazilia, Africa de Sud și Indonezia, purtând discuții cu state importante din „Sudul Global” pe tema situației actuale și a procesului de pace. Li Hui a subliniat că, deși conflictul din Ucraina devine tot mai complex, speranța pentru pace nu trebuie abandonată. China își va continua eforturile de promovare a soluțiilor politice, contribuind cu expertiza sa diplomatică și propunerile sale.

Trimisul Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Asia: Deng Xijun

În 2013, guvernul chinez l-a numit pe Wang Yingfan drept primul Trimis Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Asia, având ca principală responsabilitate gestionarea relațiilor dintre China și Myanmar. În prezent, funcția este deținută de Deng Xijun, care are ca sarcină principală medierea și facilitarea negocierilor pentru stabilizarea situației din nordul Myanmarului. Conform informațiilor publice, Deng Xijun a încheiat mandatul său ca ambasador al Chinei la ASEAN în noiembrie 2022, fiind ulterior numit în această funcție, înlocuindu-l pe Sun Guoxiang. În decembrie același an, la scurt timp după preluarea mandatului, Deng Xijun a avut o întrevedere în Yunnan, China, cu reprezentanții a șapte grupări armate ale minorităților etnice din Myanmar, marcând astfel începutul eforturilor sale diplomatice pentru soluționarea conflictului din regiune.

Pe lângă trimișii speciali menționați anterior, această categorie de funcții include: Reprezentantul Special al Guvernului Chinez pentru Probleme cu Țările Africane, Reprezentantul Special al Guvernului Chinez pentru Probleme cu țările din America de Sud, Trimisul Special al Guvernului Chinez pentru Probleme privind Statele Insulare din Pacific,  Trimisul Special al Guvernului Chinez pentru Probleme din zona Caraibe, Trimisul Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Cornul Africii și Reprezentantul Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru problemele legate de Arctica. Printre acestea, funcția de Reprezentant Special al Guvernului Chinez pentru Probleme cu țările africane a fost înființată în mai 2007, fiind în prezent ocupată de Liu Yuxi.

În februarie 2022, Xue Bing, fost ambasador al Chinei în Papua Noua Guinee, a fost numit Trimis Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Cornul Africii. Acesta a declarat că principalele sale atribuții constau în consultarea și coordonarea cu statele din regiune pentru implementarea „Inițiativei pentru Pace și Dezvoltare în Cornul Africii”, promovând stabilitatea și securitatea în această zonă.

Participarea activă a Chinei la guvernanța globală

China se implică activ în reforma și dezvoltarea sistemului de guvernanță globală, promovând un multilateralism autentic. În domenii precum schimbările climatice, drepturile omului și cooperarea internațională, China a desemnat trimiși speciali pentru a consolida cooperarea globală.

Trimisul Special al Chinei pentru Probleme privind Schimbările Climatice: Liu Zhenmin

În februarie 2021, Ministerul Ecologiei și Mediului a anunțat că Xie Zhenhua a fost numit primul Trimis Special al Chinei pentru Probleme privind Schimbările Climatice, o funcție apărută pentru prima dată în rapoartele publice.

În ianuarie 2024, fostul viceministru de externe și fost secretar general adjunct al ONU, Liu Zhenmin, a fost desemnat succesorul lui Xie Zhenhua. Conform Ministerului Afacerilor Externe, Liu Zhenmin a condus de mai multe ori delegația chineză în cadrul negocierilor multilaterale privind schimbările climatice. De asemenea, în perioada în care a fost secretar general adjunct al ONU, a coordonat activități legate de schimbările climatice și dezvoltarea durabilă.

Crearea acestei funcții reflectă angajamentul Chinei față de combaterea schimbărilor climatice și dorința de a colabora strâns cu partenerii internaționali pentru a construi un sistem echitabil și eficient de guvernanță climatică. Problematica schimbărilor climatice a devenit, de altfel, unul dintre domeniile esențiale de cooperare între China și SUA.

Reprezentantul Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Negocierile privind Schimbările Climatice: Qi Dahai

Această funcție a fost creată în septembrie 2007, având ca principală responsabilitate organizarea și participarea la negocierile internaționale privind schimbările climatice. Între 2007 și 2022, funcția a fost deținută succesiv de Yu Qinghai, Huang Huikang, Li Yanduan, Gao Feng, Gou Haibo și Sun Jin. În prezent, această funcție este deținută de Qi Dahai.

Reprezentantul Special al Ministerului Afacerilor Externe pentru Drepturile Omului: Yang Xiaokun

Funcția a fost înființată în 2003, având ca principale responsabilități desfășurarea de consultări privind drepturile omului cu reprezentanți ai altor state, schimbul de opinii asupra conceptelor, practicilor și cooperării multilaterale în domeniul drepturilor omului, precum și prezentarea poziției Chinei în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și în alte foruri internaționale. De asemenea, funcția urmărește promovarea unei cooperări pragmatice între China și alte state și regiuni în domeniul drepturilor omului, contribuind la guvernanța globală în acest sector. Între 2003 și 2023, funcția a fost ocupată succesiv de Shen Yongxiang, Qi Xiaoxia, Liu Hua și Li Xiaomei. În prezent, această funcție este deținută de Yang Xiaokun.

Sursa: aici

Paula Toma este Director executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR).