Cum vrea să cucerească Beijingul lumea? „Singura speranță a lumii este legată de China”. China la zi

În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm traducerea (din limba chineză) a unui articol  publicat de Global Times din presa chineză, cu privire la a doua temă abordată în cadrul Conferinței anuale 2024 Global Times, organizată la sfârșitul lunii decembrie 2023 la Beijing. Un eveniment de marcă și reprezentativ la nivelul comunicării publice din China prin mesajele transmise, a cărei temă a fost „Modernizarea cu specific chinez și abordarea schimbărilor centenare” (“中国式现代化 破解百年变局,Zhōngguó shì xiàndàihuà pòjiě bǎinián biànjú”). (Prima parte a conferinței se poate citi aici).

Conferința anuală Global Times 2024, care a avut loc la Beijing. Foto: GT

Peste o sută de personalități din China și din străinătate, experți și academicieni, și-au exprimat punctele de vedere cu privire la implicațiile modernizării Chinei la nivel mondial și au analizat ce poate face China pentru a rămâne pe această cale (*a modernizării) și pentru a depăși diferitele provocări în 2024.

Principalele subiecte abordate de diverși experți chinezi și dezbătute în cadrul celei de-a doua părți a evenimentului au fost:

1. Implicațiile modernizării cu specific chinez la nivel mondial;

2. Modernizarea cu specific chinezesc este completată de o abordare pașnică;

3. Susținerea stabilă și fermă a căii către modernizarea cu specific chinezesc.

Menționăm că Global Times este un ziar tabloid zilnic, cu versiune atât în limba chineză, cât şi în engleză, considerat apropiat de cercurile naționaliste chineze, de unde și alura comentariilor sale. Are un centru global de cercetare şi analiză a opiniei publice, cât şi două reviste - Life Times (pinyin: Shēngmìng shíbào,《生命时报》) și Satire and Humor (pinyin: Fèngcì yǔ yōumò《讽刺与幽默》). Redactorul-şef al acestui ziar este Hu Xijin, un formator de opinie publică de mare importanţă în China continentală.

Conferințele Anuale Global Times au avut loc de 13 ani consecutiv, devenind un eveniment extrem de important pentru cercurile academice și mass-media în dezbaterea unor subiecte fierbinți despre China și despre problemele internaționale.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:

Implicațiile modernizării cu specific chinez la nivel mondial

Foto: Jin Canrong

Jin Canrong (profesor la Institutul de Relații Internaționale, Universitatea Renmin din China): Modernizarea a început în Occident, iar după secole de industrializare, rata de succes a modernizării în țările non-occidentale este încă foarte scăzută. Acum populația globală a depășit pragul de 8 miliarde, dar doar aproximativ 1 miliard de oameni, în principal în Statele Unite și Europa, s-au modernizat cu adevărat, ceea ce înseamnă că 7/8 din populația lumii nu a atins acest obiectiv. Unele țări și regiuni non-occidentale s-au strecurat în rândurile modernizării, cum ar fi Japonia și „Cei Patru Tigri Asiatici” (*Cei patru tigri asiatici sunt economiile dezvoltate din Asia de Est din Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud și Taiwan.), dar a existat un cost. Printre acestea, Japonia și Coreea de Sud au trebuit să se supună Statelor Unite la nivel strategic, fiind multe lucuri la nivelul diviziunii economice a muncii pe care Statele Unite și Europa nu au fost dispuse să le facă.

Acest istoric face ca modernizarea cu specific chinezesc în sine să aibă o semnificație globală. Când studiam economia dezvoltării, aveam senzația că, după ce țările dezvoltate occidentale au preluat conducerea în urcarea pe scara industrializării și apoi în realizarea modernizării, teoria lor legată de modernizare a fost să nu permită dezvoltarea altor țări. În acest sens, este și mai important pentru noi să promovăm și să realizăm modernizarea cu specific chinezesc. Se poate spune chiar că „speranța este acum la China”, pentru că numai prin atingerea cu succes a acestui obiectiv putem crea o nouă cale de explorare a modernizării pentru țările non-occidentale. Desigur, acest drum nu va fi lin. Presupune să facem față riscurilor și provocărilor interne și externe și, de asemenea, să profităm de oportunități. Însă, consider că ne putem descurca.

Foto: Cui Hongjian

Cui Hongjian (profesor la Institutul de Studii Avansate în Guvernare Regională și Globală al Universității de Studii Străine din Beijing): Ne propunem să construim o modernizare în stil chinezesc și, în același timp, ne-am angajat într-o nouă călătorie care necesită continuă explorare. Modernizarea cu specific chinezesc este o propunere care reflectă atât universalitatea, cât și individualitatea, iar principiile rezonabile și benefice trebuie menținute între cele două. Ce problemă vrem de fapt să rezolvăm când propunem modernizarea cu specific chinezesc?  Cred că este important să explicăm ce ne dorim și ce putem oferi lumii în acest moment în care ordinea internațională suferă schimbări rapide.Va exista o concurență acerbă în acest proces. De exemplu, Statele Unite și țările occidentale, în calitate de lideri ai ordinii internaționale existente, ne defăimează numindu-ne o „forță distructivă”, dar modernizarea cu specific chinezesc este evident creativă și constructivă. În viitor, trebuie să continuăm să reflectăm creativitatea și constructivitatea prin inovarea conceptuală și practicile politice, să găsim un echilibru rezonabil între distrugere și creare și să găsim o soluție optimă pentru evoluția în modelul mondial și în reorientarea ordinii în schimbările vechi de un secol. În acest proces, nu trebuie să ne ocupăm doar de relațiile cu marile puteri, ci și de relațiile cu țările mici și mijlocii, actorii nestatali și alte niveluri ale lumii. Există multe „antinomii” în schimbările din ordinea și peisajul internațional de astăzi, cum ar fi concentrarea puterii și competiția între marile puteri, pe de o parte, și diferențierea puterii și jocurile multidimensionale, pe de altă parte. Când ordinea mondială se dezvoltă spre multipolaritate sau diversificare, ea produce adesea forțe incerte, iar în afară de „sudul global” și unele puteri de mijloc, mai sunt în joc și alte forțe non-statale. Prin urmare, nu trebuie să ne concentrăm doar pe relațiile cu marile puteri, ci să avem o viziune mai amplă. Din această perspectivă, unii cred că, atunci când relațiile chino-americane se vor îmbunătăți, mediul extern al Chinei se va ameliora brusc, iar drumul de urmat pentru modernizarea cu specific chinezesc va deveni imediat lin. O astfel de interpretare este evident simplistă.

Foto: Huang Jing

Huang Jing (Profesor la Universitatea de Studii Internaționale din Shanghai): Dezvoltare, securitate și civilizație - aceste perspective în sine reflectă viziunea globală a modernizării în stil chinezesc. Din perspectiva Chinei, ordinea internațională are trei piloni: ordinea politică internațională centrată pe Organizația Națiunilor Unite (ONU); ordinea economică și comercială mondială centrată pe Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și alte organizații economice și comerciale internaționale; ordinea financiară mondială, centrată pe Banca Mondială și pe Fondul Monetar Internațional. Acestea trei se bazează mai degrabă pe mecanisme multilaterale decât pe  unilaterale. Prin urmare, China aderă ferm la multilateralismul în diplomație, care promovează îmbunătățirea ordinii internaționale bazată pe mecanisme multilaterale.

Dacă ne lărgim și mai mult orizonturile și folosim o singură propoziție pentru a descrie cheia schimbărilor din peisajul internațional de astăzi, nu există nicio îndoială că este ascensiunea „sudului global”, care nu implică doar ascensiunea Chinei în sine, ci a întregului „sud global” condus de China și alte puteri emergente. După izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina, 141 de țări din cadrul Națiunilor Unite au votat pentru condamnarea Rusiei. Cu toate acestea, când a venit momentul ca Statele Unite să impună sancțiuni Rusiei, s-au alăturat doar aproximativ 40 de țări, însă nicio țară din „sudul global” nu s-a regăsit printre acestea.  După ce a izbucnit o nouă rundă de conflict între Palestina și Israel, doar o duzină de țări din întreaga lume au urmat Statele Unite la vot, în timp ce peste 150 de țări din „sudul global” au avut o poziție extrem de consecventă.

Deși există unii „revoluționari” care doresc să se retragă din ordinea internațională dominată de Occident în ansamblu, printre forțele în ascensiune ale „sudului global” curentul principal sunt în continuare „reformatorii”. Cred că China este o țară reformistă, iar premisa mișcării reformiste este că “Dacă valorile tale pot coexista cu valorile altora, lumea va fi în perfectă armonie.”, ceea ce înseamnă unitate pașnică, compromis reciproc și acceptare. În acest sens, structura Chinei este semnificativ peste cea a Statelor Unite.

Modernizarea cu specific chinezesc este asocială cu o „genă pașnică”

Foto: Zhao Xiaozhuo

Zhao Xiaozhuo (Director adjunct al Secretariatului Forumului Beijing Xiangshan): Una dintre caracteristicile importante ale modernizării în stil chinezesc este calea dezvoltării pașnice. În istoria omenirii, nu doar o dată războaiele au dus la ascensiunea țărilor, țările puternice fiind cele care dominau totul. Cultura Chinei subliniază faptul că pacea este prețioasă și că armonia aduce bogăție. Pacea este, de asemenea, în conformitate cu interesul Chinei, iar unul dintre motivele pentru marile realizări de dezvoltare de la perioada reformei și marii deschideri încoace este că am profitat de oportunitatea unei perioade atât de lungi de pace. Națiunea chineză are creativitate nelimitată. Atâta timp cât există un mediu pașnic, aceasta va putea să cucerească noi culmi.

În ceea ce privește relația dintre modernizarea cu specific chinezesc și pace, în primul rând, China este un apărător și constructor al păcii regionale și chiar mondiale. În prezent, există războaie în desfășurare din Europa până în Orientul Mijlociu și până în Africa, însă regiunea Asia-Pacific se bucură de decenii de pace, prosperitate și dezvoltare continuă, pentru care China joacă, fără îndoială, un rol semnificativ. Nu este vorba că nu ar exista probleme de securitate în jurul Chinei, însă de ce poate regiunea Asia-Pacific să rezolve mai bine aceste probleme? Datorită faptului că China este o putere majoră în regiunea Asia-Pacific, pacea și stabilitatea regională au o relație excelentă cu orientarea și acțiunile strategice ale Chinei.

În al doilea rând, China este un furnizor de produse internaționale de securitate publică. China a fost întotdeauna un participant activ la operațiunile de menținere a păcii și de escortă ale Națiunilor Unite și este al doilea cel mai mare contributor la bugetul regulat și la evaluările de menținere a păcii ale ONU. În cazul unui dezastru natural în vecinătatea sa, China a făcut întotdeauna tot posibilul să asigure ajutor. Acțiunile armatei chineze, în special peste mări, nu au depășit niciodată cadrul Națiunilor Unite și s-au bazat întotdeauna pe mandatele sau rezoluțiile Națiunilor Unite.

În al treilea rând, China devine treptat un mediator în problemele internaționale de securitate. Aceasta este o cerere care a apărut firesc în comunitatea internațională după ce puterea Chinei a atins un anumit nivel. Cel de-al 9-lea Forum de la Beijing Xiangshan, desfășurat la sfârșitul lunii octombrie este un exemplu concret, care reflectă apelul comunității internaționale la pace și dorința acesteia ca China să joace un rol mai important în problemele internaționale de actualitate.

Foto: YangYi

Yang Yi (Contraamiralul Marinei Armatei Populare de Eliberare din China): Dezvoltarea Chinei necesită o lume pașnică, stabilă și sigură, iar dezvoltarea lumii necesită, de asemenea, o Chină în continuă modernizare. Inițiativa de dezvoltare globală (GDI), inițiativa de securitate globală  (GSI) și inițiativa de civilizație globală (GCI) propuse de China pot fi înțelese ca un sistem de cale strategică  internațională de modernizare în stil chinezesc.

China a aderat întotdeauna la calea dezvoltării pașnice, însă țările occidentale conduse de Statele Unite au realizat în mod tradițional modernizarea prin expansiune externă și jaf colonial. Ei consideră că China va urma în mod inevitabil vechea cale a marilor puteri de căutare a „hegemoniei”. În această situație, China trebuie să formuleze strategii corecte și să ia măsuri juste, sporind în același timp puterea sa globală, inclusiv puterea militară.

În mediul internațional actual, China se confruntă cu o serie de provocări, printre care cea mai sensibilă fiind problema Taiwanului. Cum China și-a susținut în mod repetat poziția fermă cu privire la problema Taiwanului, împreună cu cea asupra conflictului Rusia-Ucraina și al celui palestino-israelian, Statele Unite și Occidentul sunt precaute în a lua măsuri în privința problemei Taiwanului, însă și-au mutat atenția asupra Marea Chinei de Sud. Occidentul folosește Filipine ca pion pentru a provoca în mod repetat China în problema Mării Chinei de Sud.

China pledează pentru o dezvoltare pașnică, în timp ce Statele Unite insistă asupra „legei junglei”; China vrea o lume egală, dar Statele Unite vor să continue să „domine” lumea. Au loc schimbări în toate domeniile care afectează și limitează în prezent relațiile chino-americane. Multă vreme, relațiile economice și comerciale au fost numite „balastul” relațiilor chino-americane, dar acum au devenit un subiect de conflict. Nu trebuie doar să contracarăm eforturile Statelor Unite de izolare împotriva Chinei, ci și să evităm conflictele, în special pe cele militare la scară largă. Atunci când are de-a face cu Statele Unite, China trebuie să lupte pentru cel mai bun rezultat și, în același timp, să se pregătească pentru cel mai rău scenariu. Trebuie să fim pe deplin pregătiți, pentru a ne putea proteja cât mai bine interesele naționale. Huang Jing: Cea mai importantă relație dintre marile puteri în relațiile internaționale de astăzi este relația dintre China și Statele Unite, deoarece are un impact decisiv asupra peisajului internațional. Statele Unite consideră China drept „cel mai serios competitor” cu care s-a confruntat vreodată. Fie că este vorba de aspecte politice, economice, militare, culturale, sociale sau ideologice, Statele Unite consideră că China are deja puterea de a concura cu ele. Statele Unite au făcut eforturi semnificative în competiția economică cu China. „Deglobalizarea” promovată de Statele Unite este de fapt „de-sinicizare”, iar „curtea mică, zid înalt” se referă în esență la „decuplarea” de China. Cu toate acestea, China s-a ridicat ca o forță pașnică. Un rezultat semnificativ este integrarea Chinei în lume, iar China, Europa și Statele Unite sunt strâns legate prin economie. Conduse de mentalitatea Războiului Rece, Statele Unite vor să se angajeze într-o confruntare cu China, care este în esență ,,un joc de sumă zero”. Cu toate acestea, comerțul și cooperarea economică au natura unui ,,joc de sumă pozitivă”. Ceea ce încearcă acum Statele Unite să facă este să inverseze „jocul de sumă pozitivă” al cooperării comerciale și economice cu China cu un „joc de sumă zero” orientat spre securitate prin „decuplare”.

În acest sens, China are o perspectivă mult mai largă decât SUA. Din punct de vedere politic, China susține și întărește neclintit conducerea partidului, dar, în același timp, nu își exportă propria ideologie și nici nu își impune propriul model altora. China subliniază că fiecare țară, indiferent de dimensiune, are dreptul de a-și alege propria cale de dezvoltare. Acesta este, evident, un nivel mai înalt și mai ambițios decât Statele Unite care își impun așa-numitul model de „democrație liberală” în întreaga lume.

Din punct de vedere economic, China, ca cea mai mare națiune comercială din lume, promovează activ globalizarea, deoarece recunoaște că se poate dezvolta doar într-o lume cu o cooperare mai strânsă.

Din punct de vedere militar, China urmărește o politică de „parteneriate, nu alianțe”. Scopul „parteneriatului” este cooperarea și dezvoltarea bazată pe interese comune, egalitate și beneficii reciproce într-o manieră incluzivă și deschisă. „Alianța”, însă, este o chestiune diferită. Scopul final al alianțelor SUA este confruntarea bazată pe ideologie. Relațiile în cadrul alianțelor sunt, de asemenea, inegale, SUA fiind întotdeauna liderul alianțelor pe care le-a stabilit.

Avansarea stabilă și fermă a căii către modernizarea cu specific chinezesc

Foto: Zhu Feng

Zhu Feng (Director al Institutului de Relații Internaționale, Universitatea Nanjing): Cum să sporim și mai mult contribuția Chinei la pacea mondială și dezvoltarea durabilă pe baza celor „trei inițiative majore” este o chestiune cu care trebuie să ne confruntăm. Ne aflăm într-un moment critic în care modernizarea cu specific chinezesc trece printr-o serie de obstacole. În relațiile internaționale, toate țările ar trebui să emită judecăți obiective și raționale cu privire la propria lor putere și statut. Creșterea economiilor emergente reprezentate de China a condus la o tendință și un model de „creștere în est și scădere în vest” în întreaga lume. Cu toate acestea, un fapt care trebuie recunoscut este că în prezent și pentru o lungă perioadă de timp, echilibrul de putere globală este încă „puternic în vest și slab în est” în situația actuală.

Astfel, trebuie să promovăm inovația științifică și tehnologică a Chinei, puterea în producția de vârf și competitivitatea globală internațională pentru a atinge o nouă culme istorică. Trebuie să îndeplinim misiunea istorică în timp ce aderăm la „dezvoltare ca primă prioritate”.

Modernizarea cu specific chinezesc ar trebui să aibă atât o viziune largă, cât și una pragmatică. Concepția mondială a modernizării cu specific chinezesc nu ar trebui doar să sublinieze soluțiile Chinei, ci și să combine valorile comune ale întregii omeniri și să sporească continuu farmecul internațional, influența și executarea acțiunilor Chinei. În acest demers, promovarea reformei și deschiderii pentru a merge mai departe este un pas decisiv pentru modernizarea cu specific chinezesc pentru a servi atât la marea întinerire a națiunii chineze, cât și pentru a contribui la pacea, dezvoltarea și prosperitatea mondială.

Foto: Shen Dingli

Shen Dingli (Profesor la Institutul de Studii Internaționale, Universitatea Fudan): Elementul central al modernizării este modernizarea instituțională, urmată de modernizarea „instrumentelor”, inclusiv industrie, agricultură, știință și tehnologie etc. China a făcut două încercări de modernizare în timpurilre moderne. Prima a fost bazată pe calea occidentală, modernizare care nu a avut succes; a doua s-a bazat pe calea modernizării în stil sovietic, care nici aceasta nu s-a bucurat de un succes complet. Cu toate acestea, astfel de încercări și dezvoltarea ulterioară pe termen lung ne-au adus progrese în industrializare, tehnologia apărării și în alte domenii. Pe baza experiențelor și lecțiilor anterioare, în special combinate cu perioada de la reformă și marea deschidere, ne propunem să construim o modernizare cu specific chinezesc. Modernizarea cu specific chinezesc face parte din modernizarea lumii și, într-o anumită măsură, joacă un rol în îmbunătățirea modernizării lumii.

În același timp, cele „trei inițiative majore” ale Chinei (GDI, GSI și GCI) arată, de asemenea, că putem crea un sistem teoretic aplicabil lumii prin sortarea propriului sistem de valori, context juridic, precum și a experienței de dezvoltare. Pentru a promova construția modernizării cu specific chinezesc, trebuie să continuăm să ne facem bine lucrurile și să depunem eforturi mai mari.

Cui Hongjian: Întotdeauna am pus accentul pe gestionarea concurenței și a diferențelor, nu pe căutarea confruntării. Aderăm la principiul „parteneriatului, și nu al alianței”, însă unele state precum Statele Unite și cele din Europa vor continua cu siguranță să urmeze vechea cale a alianței. Prin urmare, va exista un joc pe termen lung între acest concept de „alianță” și „parteneriat”. În viitor, relația noastră cu marile țări occidentale va fi probabil un proces de „echilibru-dezechilibru-reechilibrare”. În timp ce înțelegem acest proces, cum să folosim legile transformării în diferite etape pentru a câștiga mai multe oportunități pentru ca noi să răspundem la riscuri și provocări este o întrebare și o strategie la care merită să ne gândim pentru a înțelege atât situația internă, cât și pe cea internațională sub propunerea modernizării cu specific chinezesc.

În urmă cu câțiva ani, mulți oameni foloseau dictonul popular „Pământul este plat” pentru a descrie situația în care globalizarea economică a făcut ca granițele statelor-națiune să „dispară” în fața fluxului de capital, tehnologie și oameni. Acum însă, lumea intră în „Pământul este plat versiunea 2.0” pentru că odată cu apariția multipolarității, pe măsură ce modernizarea cu specific chinezesc continuă să avanseze și aduce soluții pentru a crea condiții pentru democratizarea relațiilor internaționale, vom iniția o nouă eră. Viitorul model mondial și ordinea internațională vor avea mai multe condiții și vor avea mai multe șanse să se îndrepte către o mai mare egalitate și democrație. În acest sens, ar trebui să avem mai multă încredere în evoluția benignă a peisajului internațional bazat pe globalizarea economică.

Sursa chineză: aici.

Material realizat de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).