Vânătorii de fosile scormonesc Sălajul

La Treznea cinci cercetori caută fosile continentale şi marine vechi de 25 de milioane. Crocodili, peşti răpitori, broaşte ţestoase, mamifere marsupiale, dar şi vaci de mare sau sirenide. Aşa arăta fauna Sălajului de acum circa 35 de milioane de ani.

Ca să ajungă la locul în care au săpat în anii trecuţi, echipa de geologi-paleontologi condusă de profesorul Vlad Codrea trebuie să pornească într-un adevărat safari.


Mai întâi cu maşina prin albia râului, apoi pe jos, pe un urcuş abrupt pietros, geologii ajung la locul propice pentru descoperiri paleontologice, pe o coastă de deal. „Cel mai greu şi important este să găseşti nivelul potrivit. Locul acesta se ştia de prin anii ’60. Ne aflăm într-un bazin iniţial marin, cam de salinitatea Mării Roşii, care apoi a devenit treptat, uscat”, îşi începe prezentarea profesorul Vlad Codrea, înainte de urcuş.


„Am găsit, deja, aici, dinţi de rechini, vaci de mare, zise şi sirenide. Vrem să surprindem tot ceea ce ţine de evenimentele geologice prin care a trecut pământul”, dezvăluie Vlad Codrea despre ceea ce fac cercetătorii la Treznea.


Crocodili şi rude de-ale cangurilor


Ei pornesc de la teoria că în perioada paleogenă, adică acum 35 de milioane de ani mările şi oceanele lumii au început să scadă, din cauza formării de gheţari şi calote de gheaţă în Antarcica. „În Sălaj am găsit aceste semne ale acestei scăderi de ape, care au deschis punţi de legătură continentale. Astfel, o serie de vertebrate au reuşit să pătrundă dinspre Asia în Anatolia, Tracia, Bulgaria, apoi spre Transilvania”, spune Codrea.


La Treznea şi Bociu cercetorii au găsit cei mai vechi hamsteri din Europa. „Am găsit şi marsupiale, dar să nu vă imaginaţi că am găsit canguri. Sunt rude mai mici numite didelfide, care îşi purtau puii în spate”, spune cercetătorul.


Cei cinci geologi, Vlad Codrea, doctorandul său, Cătălin Jipa, Alexandru Solomon şi Vlad Marian, studenţi în anul IV şi Angela Miclea, specializată în microfosile marine, şi-au pus mănuşile şi salopetele de lucru şi s-au apucat de săpat şi de degajat zona cu o macetă: trebuie să ajungă la nivelul geologic de interes, cel vechi de 35 de milioane de ani.


Primele roci au început să apară. Au apărut şi primii dinţi de cocodili. Cu grijă, ei pun rocile desprinse în saci, pe care îi duc la Cluj, la Facultatea de Geologie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, unde vor face preparatele pe baza cărora se scriu lucrări ştiinţifice.


Dinozaurii pitici din Transilvania

Cătălin Jipa nu este specializat în perioada paleogenă, unde se găsesc mai mult mamifere, ci îşi face lucrarea de doctorat din dinozaurii găsiţi în zona Alba, care sunt vechi de 70 de milioane de ani. „Am găsit acolo sauropode, din neamul brontozaurilor şi diplodocilor, Maghyarosaurus dacus, dar şi Paludititan, un dinozar înrudit cu Maghyarosaurus”, spune Cătălin.
Doar că dinozaurii ardeleni erau pitici, nu aveau mai mult de 3 metri înălţime şi 5-6 lungime