Trista poveste a Taberei Meseşul, distrusă de procese. Mii de copii din România îşi petreceau verile în inima Sălajului
0Cândva una dintre mândriile Sălajului şi loc de petrecere a vacanţelor pentru mii de elevi din întreaga ţară, Tabăra Meseşul a devenit o ruină. Disputată într-un litigiu ce s-a întins pe parcursul a 11 ani, tabăra a ajuns într-un final în proprietatea Ligii Sindicatelor din Învăţământ Sălaj. Între timp s-a transformat într-un morman de gunoaie dosite printre mărăcini.
Pentru că dreptul de proprietate asupra taberei a fost revendicat şi de către Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret, şi de către sindicate, conservarea construcţiilor de aici a fost neglijată. Aşa se face că tabăra, ce se întinde pe 2,87 de hectare, a ajuns într-o stare deplorabilă. Acest lucru a fost surprins în fotografiile pe care Dan Borbei, un sălăjean preocupat de starea acestui amplasament le-a postat pe pagina de Facebook a Consiliului Judeţean Sălaj, în încercarea disperată de a trage un semnal de alarmă.
"«Bine aţi venit în Tabăra Şcolară Meseşul», aşa scria cîndva la intrarea în tabăra de pe Meseş, în care am fost şi eu de mai multe ori. Unii erau abonaţi la mare, eu am rămas în zonă. Am fost prima dată la un concurs de orientare turistică şi tras cu arma, prin clasa a V-a cred, după aia într-o pregătire premilitară, apoi la un concurs de şah", rememorează Dan Bobei. Revederea locurilor în care şi-a petrecut clipe frumoase în copilărie l-au tulburat, pentru că, spune el, "ce am găsit nu poate fi cuprins decît printre lacrimi ... de plâns".
"Nici războiul nu poate aduce atâta haos"
"Ceea ce a fost cândva gard era doar câţiva stâlpi, uşile şi geamurile nu erau la clădire, iar înăuntru, o pistă de popice şi aia ca vai de ea. Prin poarta cu lanţ şi lacăt se vedea... dezastru. Fiindcă nu cred că poate fi numit altfel fenomenul ăsta. În partea dreaptă, după intrare, era un teren de handbal, care mai are porţile, în faţă, o clădire cu etaj fără uşi şi ferestre, cu instalaţiile şi toate utilităţile distruse, iar în partea stângă alte două clădiri din lemn cu etaj şi alea harcea-parcea. Am intrat în clădirea din faţă cu un sentiment de ruşine că aparţin unui astfel de timp, un timp fără de timp. Cred că nici războiul nu poate aduce atâta haos cât au lăsat în urma lor semeni de-ai noştri, în aceste locuri care au fost cândva o mândrie, nu numai a Sălajului, ci a Ardealului", continuă sălăjeanul descrierea peisajului dezolant.
"Habar nu am ale cui au fost clădirile astea, habar nu am cine e responsabil că Sălajul nu mai are tabără, poate că nici nu mai contează, dar cu ce nas mai vin politicienii ultimilor douăzeci de ani în faţa propriilor copii şi nepoţi, propriilor strănepoţi lăsaţi fără o oază de lumină şi puritate divină?", întreabă retoric şi dezamăgit.
Ce spune proprietarul?
Contactat, Eusebiu Lehene, preşedintele Ligii Sindicatelor din Învăţământ Sălaj, organism ce deţine acum Tabăra Meseşul, ne-a declarat că o decizie privind reabilitarea amplasamentului nu poate fi luată deocamdată, întrucât imobilul nu este întabulat. "În luna iunie am depus la Primăria Zalău o adresă prin care am solicitat rectificarea titlului de proprietate, întrucât în documentul actual, în locul terenului de sub cabană este cuprinsă o suprafaţă din exteriorul perimetrului normal. Abia după ce în titlul de proprietate va fi inclusă şi suprafaţa ocupată de cabană, vom putea face întabularea", explică Lehene.
Acesta susţine că membrii Ligii vor fi cei care decid destinaţia fostei tabere. O variantă ar fi amenajarea unui centru de formare profesională, care să servească, în anumite perioade din an, ca tabărăr şcolară. Liderul sindical recunoaşte că pentru a readuce la viaţă tabăra se impun investiţii consistente, care vor fi făcute doar dacă amplasamentului i se dă o utilitate. În ceea ce priveşte sursa de finanţare, Lehene spune că sunt luate în calcul banii europeni, partea de cofinanţare urmând să fie asigurată din resursele Ligii sălăjene.
Inclusă în circuitul taberelor naţionale
Construită în 1940, din banii învăţătorilor sălăjeni, pentru a servi drept casă de odihnă pentru dascăli, tabăra de pe Meseş au fost confiscată în 1960 şi trecută în patrimoniul Întreprinderii Balneare Cluj, care a transformat-o într-o destinaţie turistică. Câţiva ani mai târziu, a devenit tabără, inclusă în circuitul taberelor naţionale, şi a avut această destinaţie până în 2004, când a fost inchisă de către inspectorii sanitar-veterinari. Aceştia constataseră că Tabăra Meseş nu respecta prevederile europene, potrivit cărora la bucătărie trebuia să existe filtre şi circuite, ce nu putea fi făcute întrucât orice investiţie era blocată de litigiul în curs. De atunci au trecut 12 ani şi tabăra nu a mai fost redeschisă.
Vă mai recomandăm: