Biserica din Broşteni unde a învăţat Creangă. Istoria bogată a lăcaşului de cult pomenit în „Amintiri din copilărie“
0Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din oraşul sucevean Broşteni, cunoscută şi ca Biserica muzeu „Ion Creangă”, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. O sută de ani mai târziu, aici a poposit marele Ion Creangă, care a urmat timp de un an cursurile şcolii nou înfiinţate în pronaosul lăcaşului de cult.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, locuitorii din satul sucevean Broşteni au început să ridice o bisericuţă din lemn, cu sprijinul sătenilor din localităţile vecine Lugneni şi Neagra. Un călugăr pe numele său Daniil de la Voroneţ a adus cei mai buni meşteri din Bucovina acelei vremi pentru a ridicat lăcaşul de cult.
Un anume haiduc Moglan a plătit o bună parte din lucrările făcute la biserică, oferind şi câţiva aghiotanţi de-ai săi pentru a pune umărul la ridicarea construcţiei. Muncitorii au folosit bârne groase de frasin şi tisa, ca materiale de construcţii, iar ca şi unelte barda şi cuţitoaia. Biserica de la Broşteni cu hramul de Sfântul Nicolae a fost construită în perioada 1760 – 1765.
Călugărul Daniel, împreună cu fratele său, a realizat icoanele lăcaşului de cult, confecţionate din lemn de molid. Acelaşi monah a fost cel care a dăruit locul pentru biserică, livadă şi cimitir. Tot el a contribuit şi cu bani pentru o parte din cărţile bisericeşti.
Biserica din lemn a fost folosită de credincioşii din Broşteni timp de mai bine de 100 de ani, până în 1865, când boierul Alecu Baloş a construit un lăcaş mult mai mari, din cărămidă şi piatră. Această nouă biserică a existat puţin peste 50 de ani, deoarece în Primul Război Mondial, soldaţii austro – ungari au dărâmat-o. După terminarea războiului, locuitorii din Broşteni au continuat să meargă să se roage la vechea biserică din lemn, timp în care a fost ridicată o alta mult mai mare, ce a fost sfinţită în anul 1925.
Bisericuţa de lemn de la Broşteni are o istorie aparte, deoarece în interiorul ei, în anul 1840, a fost înfiinţată prima şcoală din valea Bistriţei. Boierul Alecu Baloş a fost cel care a dat naştere acestei şcoli, ce avea la început şase elevi, însă cu timpul au ajuns să înveţe aici 12 elevi. Cursanţii trebuiau să facă carte timp de cinci ani de zile, după care primeau un fel de atestat pe baza căruia se puteau hirotonisi. De asemenea, elevii învăţau aritmetică, geografie şi istorie.
Niculai Nanu a fost primul dascăl al şcolii din Broşteni, el predând până în anul 1850. Acesta a murit un an mai târziu, fiind înmormântat în curtea bisericii. Cel mai cunoscut elev al lui Niculai Nanu a fost marele scriitor Ion Creangă, care la vârsta de 12 ani a ajuns la Broşteni, urmând cursurile şcolii înfiinţate în biserica de lemn.
„Am să iau nepotul cu mine şi am să-l duc la Broşteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu, de la şcoala lui Baloş. Şi-ţi vedea voi ce-o scoate din băiet; că de ceilalţi băieţi ai mei, Vasile şi Gheorghe, am rămas tare mulţămit, cât au învăţat acolo... Zău, mare pomană şi-a mai făcut Alecu Baloş cu şcoala ceea a lui, cine vrea să înţeleagă; şi, Doamne, peste ce profesor înţelept şi iscusit a dat. Aşa vorbeşte de blând şi primeşte cu bunătate pe fiecare, de ţi-i mai mare dragul să te duci la el...”, amintea Ion Creangă despre şcoala din Broşteni într-un episod din opera sa „Amintiri din copilărie”.
În anul 1950, în biserica de lemn a fost înfiinţat un muzeu etnografic. Muzeul adăposteşte tot felul de obiecte funerare vechi, icoane bizantine, un clopot german din timpul războiului, cărţi religioase, vase pentru cult, truse de botez şi împărtăşanie, diferite cruci, candele şi diferite fotografii de epocă. Iconostasul lucrat dintr-un singur lemn reprezintă piesa centrală a naosului. Poate cele mai valoroase obiecte aflate în acest muzeu sunt stranele originale şi un analog cu strană la care a cântat Ion Creangă.