Cinci operatori de turism au dat în judecată CNAIR pentru a o obliga să redeschidă Transfăgăraşanul

Cinci operatori de turism ce în zona Transfăgărăşan au dat în judecată CNAIR pentru a o obliga să redeschidă Transfăgărăşanul, închis şi în prezent, asta deşi din 3 mai nu mai sunt restricţii meteorologice. Omul de afaceri Dumitru Grecu, managerul uneia dintre firmele ce a dat în judecată CNAIR, a postat pe contul său de Facebook motivaţia acestei acţiuni.

”Transfăgărăşanul, unul dintre cele mai importante obiective turistice ale României şi probabil cel mai cunoscut la nivel mondial, este încă închis deşi INM a încetat din 3 mai monitorizarea nivometeorologică pentru munţii Făgăraş şi Bucegi, atestând astfel dispariţia oricăror fenomene din perioada de iarnă care generează pericole în zonă. Deşi nu mai există decât foarte puţină zăpadă, CNAIR a montat o barieră în zona Cabanei Capra, blocând astfel accesul sutelor de turişti care au venit în weekend pe Transfăgărăşan şi care doreau să ajungă măcar până la Cascada Capra pentru a se bucura de minunăţia acestor locuri. Eventuala motivare a existenţei unor pericole în zona alpină, nu este în nici un fel justificată în condiţiile în care în zona deschisă circulaţiei publice, există infinit mai multe pericole evidente care pun în pericol siguranţa participanţilor la traficul rutier, pe un drum naţional, fără ca cei responsabili să ia măsurile necesare. Având în vedere realitatea din teren, care nu justifică în nici un fel blocarea circulaţiei publice pe Transfăgărăşan până la 1 iulie, 5 agenţi economici cu activitate de turism în zonă, au acţionat CNAIR în instanţă, dosarul fiind pe rol la Tribunalul Argeş, pentru a o obliga să ridice interdicţia de circulaţie la data încetării monitorizării nivometeorologice. Sperăm ca toţi cei ce iubesc Transfăgărăşanul să ia atitudine, astfel încât să obligăm o instituţie a statului (CNAIR), să înceteze batjocura la adresa cetăţenilor şi să lucreze în spiritul rezolvării obiective a tuturor problemelor”, a scris Dumitru Grecu pe contul său de Facebook.

Recent, CNAIR a lansat licitaţia privind realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a menţine Transfăgărăşanul deschis tot anul şi pentru reparaţii.

Postarea omului de afaceri Dumitru Grecu a stârnit numeroase comentarii. ”Este evident ca nu sunt pericole. De asemenea, perioada aceasta este superba, cascadele au debit mare, totul arata foarte bine. Sunt convins că vor înţelege că e o prostie sa menţina interzisul doar pentru că “aşa a fost până acum”. Decizia trebuie luata in fiecare an in functie de vremea din acel an”, a comentat Mihai Preda.

Ce spunea Jeremy Clarkson despre Transfăgărăşan

Considerat de mulţi specialişti cel mai spectaculos drum din lume, Transfăgărăşanul oferă imagini minunate în toate anotimpurile. Jeremy Clarkson, unul dintre realizatorii Top Gear, afirma, în 2009, după parcurgerea Transfăgărăşanului, că s-a plimbat pe “cel mai spectaculos drum din lume”. În emisiunea pe care echipa "Top Gear" - Jeremy Clarkson, Richard Hammond si James May - a realizat-o în România, aceştia au spus despre Transfăgăraşan că este cel mai uimitor drum pe care l-au văzut vreodată.

"Construit în anii '70, acesta este Transfăgărăşanul. 6.000 de tone de dinamita au fost folosite pentru realizarea acestuia şi 40 de vieţi au fost pierdute. Dar de deasupra arată ca şi cum fiecare curbă a fiecărei mari piste de curse din lume a fost înnodata pentru a crea o mare fundă a perfecţiunii automobilistice", spunea acum şapte ani Jeremy Clarkson aflat la volanul unui Aston Martin. "Acesta este cel mai bun drum din lume! România îţi multumim că ai acest drum. Putem să rămânem aici pentru totdeauna?" a mai spus Clarkson atunci.

Şoseaua urcă până la o altitudine de 2.042 m în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 m în pasul Urdele.

Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici. Banda de circulaţie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri lăţime şi un trotuar de un metru lungime.