Cum a impus Ceauşescu educarea românilor în spirit comunist. „Indicaţiile preţioase“ ale dictatorului şi primii paşi spre cenzură

La scurt timp după ce a ajuns preşedintele României, Nicolae Ceauşescu a instituit un set de măsuri de control în domeniul culturii şi propagandei comuniste cunoscute ca "Tezele din iulie".

În anul 1971, Nicolae Ceauşescu a venit cu un set de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi de educare marxist-leninistă a populaţiei.

Documentul, aflat în posesia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, conţine 17 măsuri prezentate de Ceauşescu şi aprobate la Consfătuirea activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative din 9 iulie 1971. 

În limbajul de lemn practicat de regim, liderul comunist insista pe sporirea spiritului critic şi autocritic, pe înfierarea fenomenelor negative faţă de munca şi avutul obştesc, a manifestărilor de indolenţă şi superficialitate. 

„Unul din obiectivele principale ale muncii politice, îndeosebi în rîndurile tineretului, este combaterea fermă a tendinţelor de parazitism, de viaţă uşoară, fără muncă, cultivarea răspunderii şi a datoriei de a munci în slujba patriei, a poporuiui, a societăţii“.

Fără alcool în localurile unde se distrau tinerii   

Una din măsurile impuse prin documentul din 1971 este participarea populaţiei, şi în special a tineretului la acţiuni de muncă patriotică. De asemenea, la punctul 7 sunt indicaţii legate de restricţiile din viaţa tinerilor din acele vremuri. 

„O atenţie deosebită va trebui acordată activităţilor cultural-educative şi distractive în rîndurile tineretului şi în special ale elevilor şi studenţilor, combătînd manifestările de cosmopolitism, diferitele mode artistice împrumutate din lumea capitalistă. Se va interzice servirea băuturilor alcoolice în toate localurile distractive pentru tineret“ 

La acelaşi punct, se preciza că trebuie lărgită şi intensificată propaganda ateistă, şi vor fi acţiuni de masă pentru combaterea misticismului şi a concepţiilor retrograde. 

Muncitorii şi ţăranii - vedete la tv

Şi presa urma să aibă un rol special în educarea populaţiei în spiritul comunist.   

„Presa va trebui să cultive mai mult figura înaintată a muncitorului, a producătorului de bunuri materiale devotat trup şi suflet cauzei socialismului, propăşirii patriei. Va trebui să sporească rolul educativ al  tuturor emisiunilor de radio şi televiziune. Emisiunile se vor adresa în mai mare măsură maselor largi ale publicului spectator, în special muncitorilor şi ţăranilor, asigurîndu-se totodată prezenţa mai frecventă a acestora în emisiuni“, se arată la punctul 10 al documentului.  

Tot aici se vorbeşte de o mai riguroasă selecţie a producţiilor artistice difuzate de radioteleviziune, şi de promovarea, cu precădere a filmelor, pieselor de teatru, spectacolelor muzicale din repertoriul naţional şi îndeosebi din repertoriul nou, socialist. 

„Se vor elimina din emisiuni producţiile care cultivă idei şi principii străine filozofiei şi moralei noastre, spiritul de violenţă, modul de viaţă burghcz, mentalităţi nocive pentru educaţia tineretului. Emisiunile de satiră şi umor vor trebui să fie îndreptate împotriva fenomenelor negative din societate, de pe poziţiile politicii partidului nostru, înlăturîndu-se producţiile de prost gust şi dăunătoare sau confuze din punct de vedere ideologic“

Filmele poliţiste eliminate din programul cinematografelor 

Indicaţiile preţioase ale liderului comunist nu au scăpat din vedere nici domeniul cultural-artistic unde controlul repertoriilor din producţiile de teatru trebuia exercitat spre direcţia dorită. 

„În orientarca repertoriilor instituţiilor de spectacole, teatru, oporă, balet, estradă, se va pune accent pe promovarea creaţiei originale cu caracter militant, revoluţionar… Se va asigura o selecţie mai riguroasă a lucrărilor din repertoriul clasic şi contemporan internaţional. Se va acţiona mai perseverent pentru dezvoltarea creaţiei româneşti de operă, operetă şi balet cu teme izvorîte din lupta poporului nostru pentru socialism“, se arată la punctul 12, unde se mai precizează că de aceste probleme vor fi responsabile comitetele judeţene şi municipale de partid.

În cinematografe, se interziceau anumite genuri de filme, pe considerentul că promovează modul de viaţă burghez.    

„Se vor lua măsuri pentru mai buna echilibrare a filmelor programate în cinematografele noastre, limitîndu-se difuzarea filmelor poliţiste, de aventuri, interzicîndu-se filmele care cultivă violenţa şi vulgaritatea, care propagă modul de viaţă burghez“

Nici repertorul muzical din restaurante nu a scăpat din vederile propagandei.   

„Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Turismului, precum şi organele de partid şi de stat locale vor veghea ca în localurile de aliimenţie publică să se difuzeze în special creaţia muzicală din ţara noastră, făcîndu-se totodată o selecţie atentă a repertoriului străin, în vederea înlăturării muzicii care exprimă curente decadente“