Video Descoperiri valoroase la Măgura Uroiului. Arheologii, uimiți de ceea ce au găsit la poalele dealului VIDEO

Măgura Uroiului, o fostă carieră de andezit din vremea dacilor și romanilor, continuă să ofere surprize oamenilor de știință. La poalele ei au avut loc noi descoperiri arheologice.

O așezare preistorică și câteva construcții romane au fost descoperite în satul Uroi (Simeria) din județul Hunedoara, în timpul lucrărilor de introducere a rețelei de canalizare. Tot aici, arheologii au descoperit o aplică metalică, de argint sau bronz.

Zidul construcției antice este realizat din piatră extrasă din cariera antică de la Măgura Uroiului (video).

„Pe strada vicinală din estul satului Uroi am găsit un grup de monumente, probabil romane, așezate într-o formă foarte interesantă. Cercetarea arheologică a debutat la sfârșitul lunii aprilie și am descoperit, nu cu mult după aceste pietre, primul zid de epocă romană, din prima clădire pe care o cercetăm în această zonă”, a informat arheologul Oana Tutilă, de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane.

Zidul a fost cercetat la aproximativ un metru sub nivelul actual al străzii, pe o lungime de aproximativ doi metri. Arheologii se așteaptă la descoperirea altor monumente odată cu cercetările care au loc pe traseul conductei de canalizare.

Necropolă și drum roman, sub Măgura Uroiului

Măgura Uroiului (video), de lângă Simeria, dealul din rocă vulcanică cu înfăţişare proeminentă de pe malul Mureşului, a fost exploatat din cele mai vechi timpuri.

Vechea carieră de andezit a dacilor ar fi fost unul dintre locurile de unde strămoşii noştri şi-au procurat materia primă pentru construcţii. Şi ruinele unei cetăţi medievale pot fi observate la poalele sale.

În vara anului 2022, sub Măgura Uroiului, arheologii au descoperit rămăşiţele unui drum roman şi a unei necropole romane de incineraţie.

În mai multe locuri dintre cele două localităţi de pe Culoarul Mureş – Nord, aflate la o distanţă de 20 de kilometri, au avut loc descărcări arheologice, iar oamenii de ştiinţă au scos la iveală vestigii din cele mai vechi epoci în care valea Mureşului a fost locuită de oameni.

Secțiunea bine conservată a drumului antic de la Măgura Uroiului făcea parte din drumul roman care trecea prin Simeria, traversa Mureşul pe la Uroi şi apoi urma malul drept al râului spre Geoagiu, unde în Antichitate funcţiona un castru roman (la Cigmău) şi faimoasele băi termale Germisara.

Drum roman pe valea Mureșului

În imediata vecinătate a secţiunii din drum, care se suprapune parţial cu şoseaua Simeria – Geoagiu, de pe valea Mureșului, arheologii deveni au scos la iveală rămăşiţele unui cimitir roman.

De la mijlocul secolului trecut, arheologii au cercetat zona de la poalele dealului vulcanic în căutarea drumului roman care traversa zona spre ţinutul aurului din Munţii Metaliferi. Atunci o secţiune bine conservată drumului antic a fost descoperită pe celălalt mal al Mureşului.

„În substrucţie, drumul are bucăţi de piatră de Uroi (augit-andezit), în dimensiuni de 30 – 40 de centimetri, peste care s-a aşezat un strat de pietriş. Suprafaţa este bombată, iar lăţimea drumului este de 8,5 metri”, informa arheologul Beniamin Basa, în urma cercetărilor din anii ´60.

La Măgura Uroiului au mai fost descoperite şapte figurine miniaturale care redau imaginea unor specii de animale prezente în viaţa cotidiană a comunităţilor preistorice stabilite în jurul Măgurii Uroiului, dar şi o brăţară celtică.

Așezarea antică Petris

În vremea dacilor şi romanilor aici a fost un sat de pietrari: așezarea antică Petris (Petrae) menţionată chiar şi pe Tabula Peutingeriana - una din hărţile cunoscute ale Imperiului Roman, potrivit „Repertoriului arheologic al judeţului Hunedoara” (Sabin Luca, 2005).

În secolul al XIX-lea, au fost identificate pentru prima data rămăşiţele carierei antice de la Măgura Uroiului.

„Pentru epoca romană, Măgura Uroiului a constituit una dintre cele mai importante surse de extragere a pietrei din Provincia Dacia. Calitatea superioară a rocii vulcanice, aspectul şi coloritul plăcut, dar şi amplasarea sursei la o distanţă relativ redusă faţă de marele centru de pietrari de la Micia, au făcut ca andezitul de Uroi să fie folosit pe scară largă atât ca material de construcţii, cât şi ca materie primă în elaborarea monumentelor sculpturale ori a inscripţiilor”, arătau arheologii Marius Gheorghe Barbu, Ioan Alexandru Bărbat în lucrarea „Noi informaţii arheologice privind exploatarea andezitului la Măgura Uroiului (județul Hunedoara)” (revista Banatica, 2018).

Rocile din cariera de la Uroi au fost folosite la construcţii în aşezările romane de pe valea Mureşului, în special în Micia, pagus-ul (localitate rurală antică) aflat la graniţele de vest ale provinciei Daciei Romane, apărate de un castru cu peste 500 de militari. În Evul Mediu şi în epoca modernă, carierele de la Măgura Uroiului au continuat să fie exploatate, iar rocile vulcanice au fost folosite la construcţia cetăţii medievale de la poalele dealului şi la ridicarea unor biserici şi conace nobiliare aflate în împrejurimi.

În anii ´70, la poalele Măgurii Uroiului a fost descoperit primul mormânt roman, sub o placă de marmură folosită ca lespede. Mormântul din secolul al treilea, cu pereţii de cărămidă, fusese jefuit în vechime, arătau arheologii.

Alte morminte de adulţi şi copii au fost scoase la iveală, în urma cercetărilor recente de la Măgura Uroiului. Şi în alte locuri din împrejurimile Măgurii Uroiului au fost descoperite necropole antice, unul dintre cele mai mari astfel de cimitire fiind identificat la Săuleşti, pe celălalt mal al Mureşului.