Chipul lui Decebal, uriașul de pe malul Dunării. Marile monumente închinate de români dacilor

Dacii nu au lăsat pe teritoriul României opere de artă de mari dimensiuni, însă românii le-au cinstit amintirea prin câteva monumente impresionate ca volum.

Câteva dintre cele mai mari monumente dedicate dacilor se află în județul Hunedoara, în ținutul cetăților dacice.

În Orăștie, primul mare monument dedicat istoriei dacilor a fost inaugurat în anui 1988. Un mozaic de 130 de metri pătraţi, căruia i-a fost dat numele „Burebista şi opera sa”, ocupă întreaga faţadă a unui bloc din piaţa centrală a municipiului.

În piața din fața lui, regele get este este înfățișat într-o statuie de bronz de peste patru metri.

Pe un deal, la intrarea în municipiu, oaspeții pot vedea Sabia Dacică, un momunent creat de sculptorul Nicolae Adam, din bronz și alamă, cu o înălțime de 3,5 metri, pe un soclul de beton de 2,5 metri, înscripționat cu titlul „În memoria lui Decebalus”.

Chipul lui Decebal, cel mai mare monument dedicat dacilor

„Chipul lui Decebal”, cel mai faimos dintre monumentele dedicate dacilor în România, poate fi văzut pe malul stâng al Dunării, în apropiere de Orșova.

Basorelieful care îl reprezintă pe regele dac a fost dăltuit în stâncile versantului care străjuiște Cazanele Dunării și a căpătat dimensiuni dimensiuni uriașe: înălțimea de peste 40 de metri, lățimea de 25 de metri, lungimea ochilor de patru metri, lungimea nasului de șapte metri, lățimea nasului de patru metri.

Sub el a fost dăltuită o inscripție: „Decebalus Rex - Dragan Fecit”.

Monumentul din Cazanele Dunării a fost realizat de sculptorul Florin Cotarcea, din Orșova, ajutat de mai mulți alpiniști, în perioada 1994 – 2004, iar lucrările derulate cu eforturi considerabile au fost finanțate de omul de afaceri Iosif Constantin Drăgan.

Florin Cotarcea declara că sculptura de mari proporții la care a muncit timp de un deceniu a rămas nefinalizată.

„Lucrările la monument nu sunt gata, după cum se și vede. Mai sunt foarte multe lucruri de făcut. Părerea mea este că lucrarea este undeva pe la 57 – 58 la sută, iar chestiile importante nu sunt făcute. Și aici mă refer la arcade, pupile, pomeți, lucruri care întregesc un chip. Ar mai fi de lucru vreo zece ani la această lucrare”, relata sculptorul, într-un documentar despre Chipul lui Decebal, pe canalul Youtube Demiourgos Holdings.

Și nasul lui Decebal a trebuit ajustat, stânca în care a fost dăltuit prezentând riscuri. A fost dinamitat și remodelat, cu armătură de fier cși ciment.

Dunărea, împodobită cu monumente antice prețioase

În apropiere de Chipul lui Decebal, pe celălalt mal al fluviului poate fi observată Tabula Traiana, unul dintre monumentele antice ridicate în cinstea împăratului Traian, cu dimensiuni de zece ori mai mici decât monumentul dedicat regelui dac.

Tabula Traiana străjuia un drum clădit de romani, într-un mod ingenios. Drumul era suspendat pe porțiunea care traversa în antichitate Cazanele Dunării, în stânca de pe malul drept al fluviului fiind fixate grinzi.

Tabula Traiana rezistă de peste 19 secole, din vremea războaielor daco-romane, însă în ‘60 a trebuit mutată cu 30 de metri mai sus pentru a nu ajunge sub apele Dunării, odată cu amenajarea hidroenergetică Porțile de Fier.

În apropiere de Orșova, la Drobeta Turnu Severin, turiștii pot vedea ruinele Podului peste Dunăre, ridicat din ordinul împăratului Traian, în vremea războaielor daco-romane. La construcţia podului de piatră au lucrat numeroşi meşteri aduşi din Imperiul Roman, sub comanda arhitectului Apolodor din Damasc.

Potrivit istoricilor români, construcţia podului a fost realizată între anii 103 şi 105, iar lungimea sa a depăşit un kilometru. Unii istorici susţin că a fost nevoie ca Dunărea să fie abătută parţial de la cursul normal, cu ajutorul unui braţ mort, pe malul drept, pentru a putea fi realizaţi pilonii.

Podul lui Traian de la Drobeta, nume care ar însemna „despicătură” a fost înfăţişat pe Columna lui Traian, fiind folosit de romani pentru a trece în Dacia. Unii istorici susţin că în vremea împăratului Hadrian, succesorul lui Traian pe tronul Imperiului Roman, podul a fost distrus parţial, de teamă că el să nu folosească dacilor răzvrătiţi.

Alţi istorici argumentează că podul ar fi fost utilizat până în secolul al treilea, la evacuarea provinciei de către împăratul Aurelian, şi nu doar vreme de câteva decenii.