Scandal cu tentă etnică pe tema statuilor din Cluj. Cum a fost tranșată problema

Pietonalizarea unei străzi din Cluj a provocat un scandal care a adus aminte de vremurile în care băncile erau vopsite în culorile tricolorului. Motivul: îndepărtarea de pe soclu a grupului statuar „Școala Ardeleană” și mutarea statuii lui Emil Racoviță.

Pietonalizarea străzii Kogălniceanu, din centrul municiului Cluj-Napoca, unde se află sediul central al Universității Babeș-Bolyai și o serie de edificii importante, a iscat un scandal cu acuzații grave din partea societății civile la adresa administrației locale și a firmei de arhitectură care a câștigat proiectul, Mossfern SRL. Motivul: ansamblul statuar „Școala Ardeleană” (în care sunt reprezentați Petru Maior, Gheorghe Șincai și Samuil Micu liderii Școlii Ardelene, o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea) a fost dat jos de pe soclu, fiind amplasat la nivelul pavajului, dar și statuia savantului Emil Racoviță, care urma să fie mutată din fața liceului Emil Racoviță în curtea instituției.

„Scandalul” a început pe rețelele de socializare și s-a amplificat treptat. Au intervenit instituții precum Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române: „Trăim, împreună, într-o comunitate multi-etnică și multi-culturală în care RESPECTUL RECIPROC NU SE DISCUTĂ, SE AFIRMĂ! O comunitate, cu adevărat matură, trebuie să știe să își respecte reciproc simbolurile, iar o inițiativă de regenerare urbană NU POATE FI O INTERFAȚĂ PENTRU ELIMINAREA DIN PEISAJ A UNOR SIMBOLURI CARE ONOREAZA O COMUNITATE, ÎN PRIMUL RÂND CEA ROMÂNEASCĂ”.

S-a sesizat și Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu”: „Considerăm că soluția propusă de echipa de proiectanți condusă de Makalic Arnold Erno este lipsită de respect pentru comunitatea românească din Cluj-Napoca, degradantă pentru simbolurile identitare românești și șovină ca și concepție și atitudine.”

„Mai nou, sunt pângărite simboluri artistice și spirituale care, în timp, au dat prestanță și specificitate culturală comunității clujene”, a transmis într-un comunicat de presă Clubul rectorilor, pilonul principal al Fundației Transilvania Leaders, format din rectori, cu unul sau mai multe mandate, ai celor șase Universități Clujene.

„Emil Racoviță stă ca piticul de grădină acolo”

Arhitectul și profesorul Virgil Pop, secretarul Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice, a susținut, în cadrul dezbaterii care a avut loc duminică pe acest subiect, că presa a creat scandalul și i-a dat o tentă naționalistă. „Primăria a organizat un concurs internațional pentru restructurarea străzii, un juriu internațional a ales proiectul câștigător, care a trecut prin toate fazele de avizare, a primit toate avizele și autorizația de construire și s-a început lucrarea, apoi a ieșit un scandal provocat artificial de către presă și primarul a dat înapoi”, a explicat Pop. El a spus că a citit în presă un articol în care eliminarea soclului grupului statuar „Școala Ardeleană” a fost prezentat drept „un lucru mizerabil”.

„Totul era prezentat în cheie națională. Se vorbea despre faptul că ungurul Arnold (numele autorului proiectului este Macalik Arnold Ernő-nr) a dat jos de pe soclu Școala Ardeleană”, a detaliat Pop.

Secretarul Comisiei Monumentelor Istorice este de părere că soclul grupului statuar, deși era o amenajare de calitate, nu se mai potrivește cu actuala amenajare. Cât despre eliminarea statuii lui Racoviță, el a susținut: „Statuia era pusă prostește acolo. A fost pusă acolo ilegal, fără autorizație, fără proiect, fără concept. Stă acolo ca piticul din grădină. E o bătaie de joc față de Emil Racoviță”.

Școala Ardeleană și un bazin cu apă

Grupul statuar „Școala Ardeleană” a fost realizat de unul dintre cei mai importanți sculptori clujeni, Romul Ladea, și dezvelit la trei ani după moartea acestuia, în 1973. Soclul a fost conceput separat, în 1969, de o arhitectă proaspăt ieșită de pe băncile facultății, Adriana Matei, care a devenit un specialist renumit.

„Era acolo o placă înclinată, care spunea componența Școlii Ardelene; exista și un bazin dreptunghiular cu apă, în care grupul statuar se oglindea. Inițial era apă, cu un sistem de recirculare, cu luminatoare inserate în bordura de beton. Ulterior, au fost ceva probleme cu apa, nu a mai funcționat, și au trântit iarbă acolo”, a explicat Matei pentru Media9.ro.

Autoarea s-a arătat indignată de distrugerea soclului și de faptul că nu i s-a cerut părerea.

Makalic Arnold Erno a explicat, în dezbatere publică, că soclul grupului „Școala Ardeleană” nu a făcut parte din concepția artistică a sculptorului Romulus Ladea.

„Ladea a descris în jurnal că el nu dorește altceva de la monument decât să ne însuflețească, să ne atingă, să fim atinși și să ducem mai departe. Vine primarul și decide ridicarea pe un postament contrar instrucțiunilor și dispozițiilor clare ale autorului, care, în viață fiind, mai toarnă 12 exemplare ale grupului statuar care mai toate stau la sol”, a precizat Makalic.

Arhitectul a mai spus că, în urmă cu circa o săptămână, primarul Emil Boc i-a dat dispoziție să urce din nou grupul statuar pe soclu.

Ce a decis primarul

„Adevărul” a vorbit cu Șerban Țigănaș, un prolific arhitect clujean, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România și actual decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj, care susține că inflamarea societății civilă este absolut normală. „Lucrările legate de monumente trebuie mult mai bine comunicate, mai transparente, trebuie dezbateri autentice, nu numai informări ca să se bifeze o chestie”. Primarul Emil Boc a susținut că au fost mai multe dezbateri pe tema reamenajării străzii, dar Țigănaș susține că acestea nu au fost comunicate bine.

Decanul Facultății de Arhitectură mai susține că autorii proiectului ar fi trebuit să ceară acordul autorului soclului: „Codul deontologic spune că dacă e în viață, autorul trebuie consultat. E grav că nu au făcut acest lucru, putând chiar să-și piardă licența de practică.”

Reprezentanții firmei de arhitectură susțin că arhitectul Vasile Mitrea, cel care a comandat și supervizat realizarea soclului statuii, a fost prezent în Comisia de Monumente când s-a discutat eliminarea soclului și nu a obiectat. Țigănaș spune că este nevoie de un acord expres și trebuia întrebată și autoarea, Adriana Matei.

Țigănaș susține că într-adevăr statuia lui Emil Racoviță nu era amplasată într-un loc potrivit pentru ansamblul urbanistic și a recomandat mutarea acesteia, dar nu în curtea liceului, ci într-un loc mai vizibil.

Arhitectul mai spune că intervenția primarului ca intermediar între voința oamenilor și cea a specialiștilor este binevenită.

Boc a precizat, marți, pe Facebook: „Am solicitat proiectantului străzii Mihail Kogălniceanu și Comisiei de Monumente ca soluția proiectată (cu soclu) a Grupului statuar „Școala Ardeleană” să fie realizată așa cum a fost înainte de modernizarea străzii Kogălniceanu. Edilul-șef a mai spus că a solicitat reamplasarea bustului savantului Emil Racoviță în zona liceului „Emil Racoviță” până la realizarea unei noi statui a lui Emil Racoviță. După realizarea noii statui, bustul actual al lui Emil Racoviță va fi mutat în interiorul liceului.