Recordurile spaţiului cosmic: cu ce viteză circulă cel mai rapid corp ceresc şi care este cel mai îndepărtat obiect făcut de om
0În timpul activităţilor de cercetare a spaţiului cosmic, în decursul a zeci de ani, oamenii de ştiinţă au descoperit mai multe obiecte sau corpuri cereşti. Unele dintre acestea reprezintă veritabile „recorduri“ ale universului.
Astfel, cel mai mare obiect ceresc descoperit este ”Huge - LQG şi reprezintă un uriaş grup format din 73 de quasari cu un diamentru total de patru miliarde de ani lumină. Un quasar este un nucleu galactic activ (galaxie activă) îndepărtat, care emite cantităţi de energie imense.
Cel mai vechi corp ceresc este reprezentat de ”Galaxia UDFj-39546284”. Potrivit sudiilor astronomilor, aceasta exista la momentul la care universdul avea o vechime de 380 de milioane de ani. Alte şase galaxy au apărut la ”vârsta” de 600 de milioane de ani a universului, creat, potrivit studiilor în urmă cu 13,7 miliarde de ani.
Cel mai vechi quasar este denumis ”ULAS”, face parte din Constelaţia Leului, şi la află la o distanţă de 28.850 de milioane de ani lumină faţă de Pământ. Leul este o constelaţie marcantă de pe cerul nordic care poate fi observată în nopţile de iarnă-primăvară. Se află chiar sub Ursa Mare şi Leul Mic. Cele mai luminoase stele ale sale Regulus, Denebola, Algieba şi Zosma, care trasează corpul leului.
Cel mai rapid corp ceresc este considerat Supernova Puppis A, din constelaţia Pupa, care se mişcă cu o viteză de 5 milioane de km/h. O supernovă este o explozie stelară puternică. Supernovele sunt extrem de luminoase şi cauzează o explozie de radiaţii care adesea este mai strălucitoare decât o întreagă galaxie, înainte de a dispărea după câteva săptămâni sau luni.
Cea mai veche planetă descoperită este denumită ”Matusalem” şi face parte din Constelaţia Scorpionului, aflată la 12,7 miliarde de ani lumină faţă de Terra.Constelaţia Scorpionului se găseşte între constelaţiile Balanţei la vest şi Săgetătorului la est. Comparată cu alte constelaţii este mult mai mare, putând fi observată în emisfera sudică, până în zona climei temperate din emisfera nordică, lângă Calea Lactee, ce conferă o imagine spectaculoasă cerului.
Cel mai îndepărtat obiect realizat de om este sonda spaţială Voyger 1, lansată de NASA la 5 septembrie 1977. Parte a programului Voyager de a studia exteriorul sistemului solar, Voyager 1 a fost lansat la 16 zile după geamănul său, Voyager 2. După 41 ani, 2 luni şi 10 zile, nava spaţială încă comunică cu Deep Space Network pentru a primi comenzile de rutină şi pentru a returna date. La 2 ianuarie 2018, sonda se afla la o distanţă de 141 AU (2,11×1010 km), aproximativ 21 de miliarde de kilometri de Soare.
Obiectivele sondei Voyger 1 au inclus zboruri în jurul Jupiter, Saturn şi cel mai mare satelit al lui Saturn, Titan. În timp ce cursul navei spaţiale ar fi putut fi modificat pentru a include o întâlnire cu Pluto, explorarea satelitului Titan, despre care se ştia că are o atmosferă substanţială, a avut prioritate. A studiat vremea, câmpurile magnetice şi inelele celor două planete şi a fost prima sondă care a oferit imagini detaliate ale sateliţilor ei. La 25 august 2012, Voyager 1 a devenit prima nava spatiala care a ieşit din heliosferă şi a intrat în mediul interstelar.