Motivarea arestării la Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul reţetelor false din Hunedoara. Un fost ofiţer SRI, pericol pentru ordinea publică
0Curtea de Apel Alba Iulia a făcut publică motivarea deciziei prin care 10 inculpaţi din gruparea farmaciştilor şi medicilor din Hunedoara sunt cercetaţi în stare de arest preventiv pentru infracţiuni de criminalitate organizată. Un fost ofiţer SRI, soţ al unui medic cercetat de procurori, a rămas în arest după ce Tribunalul Hunedoara a hotărât eliberarea acestuia pentru că nu ar fi avut o implicare directă în infracţiuni.
Inculpaţii aflaţi în arest preventiv de aproape două luni sunt: Tatiana Făgădar Vasilescu (consilier local, preşedinte al PC – filiala Hunedoara, şi diriginte de farmacie), soţul acesteia Iulian Constantin Făgădar, Ciprian Dumitru Ban (administrator de farmacie), Nicoleta Adriana Enuţa (contabil la două farmacii), Ion Cristian Doţiu, Adela Ramona Goia (administrator de farmacie), Călin Popa (fost ofiţer SRI, soţul medicului oncolog Alina Popa), Mihai Tudor Drăgoesc (fost administrator de farmacie) şi medicii oncologi din cadrul Spitalului Judeţean Hunedoara, Elisaveta Mezo şi Maura Alina Popa.
“În perioada 2010 – 2012, doi medici din cadrul Spitalului Judeţean Hunedoara – Secţia oncologie au completat în fals sute de reţete cu medicamente, în special oncologice sau adjuvante (substanţe cu valori mari), pentru pacienţi cu afecţiuni oncologice, aflaţi în tratament. Reţetele au fost predate liderilor grupării si depuse ulterior spre decontare, prin inducerea în eroare a reprezentanţilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara, prin intermediul a trei societăţi comerciale care deţin farmacii in municipiile Hunedoara şi Deva. În baza înţelegerii, medicii primeau de la reprezentanţii farmaciilor diverse sume de bani în funcţie de cantitatea de medicamente prescrisă, ce urma să fie decontată”, se afirmă în comunicatul DIICOT de la momentul reţinerii membrilor grupării.
În total, cei doi medici ar fi scris 663 de reţete false, care au fost decontate de reprezentanţii farmaciilor la Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara. Printre acuzaţiile aduse de procurori se regăsesc cele de iniţiere şi constituire grup infracţional organizat, înşelăciune cu cosecinţe deosebit de grave, înşelăciune, complicitate la înşelăciune şi luare de mită. Prejudiciul stabiilit de anchetatori în acest caz este de peste trei milioane de lei.
Cele mai importante precizări din motivarea judecătorilor privind prelungirea măsurii arestării preventive:
“Instanţa fondului (Tribunalul Hunedoara – n. r.) a dispus respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive în ce-l priveşte pe inculpatul Popa Călin şi înlocuirea acestei măsuri cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, apreciind că inculpatul a avut o participaţie relativ redusă la săvârşirea presupuselor fapte, recunoscând aceste fapte, nu posedă antecedente penale şi că prelungirea măsurii arestării preventive în ce-l priveşte ar fi o măsură exagerată, cercetările putând fi efectuate şi cu inculpatul în stare de libertate.
D.I.I.C.O.T critică încheierea sub acest aspect arătând că din actele existente la dosarul cauzei a rezultat că inculpatul Popa Călin nu a avut doar o implicare minoră în săvârşirea faptelor de care sunt acuzaţi toţi inculpaţii, dimpotrivă, activitatea sa a fost mult mai vastă şi până în prezent nu a fost stabilită în totalitate toată această participaţie. Inculpatul a beneficiat de sumele de bani primite drept mită de inculpata Popa Alina Maura. Se consideră de către parchet că inculpatul – în calitatea sa de ofiţer S.R.I., a avut cunoştinţă de implicarea inculpaţilor în săvârşirea unor infracţiuni grave şi că nu a adus la cunoştinţă organelor de drept, dimpotrivă, s-a implicat în săvârşirea infracţiunilor.
Această atitudine a inculpatului relevă pericolul social pe care-l reprezintă iar pentru buna desfăşurare a anchetei se impune cercetarea inculpatului în stare de arest preventiv până la clarificarea tuturor faptelor. Curtea, faţă de actele existente la dosarul cauzei apreciază că la acest moment şi din raţiuni vizând buna desfăşurare a cercetării penale, se impune menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului Popa Călin. Aşa cum s-a arătat, din dosar rezultă că inculpatul nu a acordat un simplu ajutor soţiei sale, dimpotrivă, se presupune că avea cunoştinţă de activitatea infracţională producătoare de prejudicii substanţiale, activitate desfăşurată de soţia sa şi de inculpata Goia precum şi de inculpatul Drăgoescu.
Mai mult, Curtea apreciază că până în prezent nu a fost stabilită întreaga activitate infracţională a inculpaţilor şi implicit a inculpatului Popa Călin, existând riscul ca cercetarea acestuia în stare de libertate, cel puţin la începutul anchetei, să perturbe desfăşurarea acestei anchete şi clarificarea implicării celor implicaţi în faptele presupus infracţionale. Pe de altă parte Curte apreciază că, cel puţin la acest moment inculpatul Popa Călin prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol relevat de calitatea pe care a avut-o – aceea de ofiţer S.R.I., cu acces la informaţii, de modalitatea în care se presupune că s-ar fi săvârşit faptele şi de implicaţiile acestor fapte asupra sistemului sanitar. În măsura în care pe parcursul desfăşurării anchetei nu s-ar releva împrejurări noi care să-l acuze pe inculpat şi de săvârşirea altor fapte penale iar starea de fapt va fi clarificată în ce-l priveşte, cercetarea s-ar putea desfăşura şi cu acesta în stare de libertate dar, la acest moment se apreciază de către Curte că punerea sa în libertate nu se impune.
Ansamblul actelor şi lucrărilor de la dosarul cauzei relevă o serie de împrejurări ce atrag incidenţa textului de lege sus arătat, sub aspectul încercării zădărnicirii în mod direct sau indirect a aflării adevărului prin alterarea mijloacelor de probă: Astfel, inculpaţii Drăgoescu Mihai Tudor, Făgădar Tatiana Marinela, Făgădar Iulian Constantin, Ban Dumitru Ciprian, Enuţă Adriana Nicoleta, Doţiu Cristian au modificat în mai multe rânduri evidenţele în format electronic care le-au fost solicitate de organul de control fiscal solicitând informaticianului care asigura mentenanţa programului de gestiune Farma, martorul T.C. să modifice mai multe evidenţe de gestiune înregistrând intrări suplimentare sau ştergând astfel menţiuni deja existente ori ieşiri de pe stoc.
Inculpaţii Făgădar Tatiana şi Drăgoescu Mihai au înstrăinat în mod fraudulos SC Verona Fashion, SC Via Farm Pluri SRL şi SC Empiric Trade SRL pentru a ascunde urmele săvârşirii infracţiunii, scop în care au distrus actele acestor societăţi comerciale. Inculpata Enuţă Adriana a modificat şi completat contabilitatea SC Prompt Distrimed SRL într-o noapte pentru a putea fi pusă la dispoziţia comisarilor Gărzii Financiare Alba, a prezentat contracte false din care rezultă că tatăl său în vârstă de 70 de ani şi cu venituri modice ar fi creditat cu 420.000 lei SC Verona Fashion SRL; a întocmit în fals mai multe contracte de împrumut. Inculpaţii au prezentat mai multe înscrisuri false reprezentanţilor organelor de control cât şi în faţa organelor de urmărire penală.
Inculpatul Făgădar Iulian a prezentat şi s-a folosit de mai multe înscrisuri false din care rezultă distrugerea unui stoc de medicamente, depunând la organele de control fiscal antecontractului de vânzare cumpărare prin care a încercat să acopere infracţiunea de delapidare. Inculpatul Ban Dumitru Ciprian a prezentat organelor de control fiscal un antecontract de vânzare cumpărare falsificat. Inculpaţii Ban Dumitru şi Enuţă Adriana au apelat la învinuitul B.F. despre care cunoşteau că este fost lucrător SRI pentru a „rezolva” problema legată de controlul efectuat în luna februarie 2012 de către Garda Financiară – secţia Alba, la solicitarea DIICOT – BT Hunedoara, ulterior inc. Enuţă şi Ban Dumitru au adus la cunoştinţa acelorlalţi membri ai grupului infracţional demersurile iniţiate în vederea rezolvării problemei.
În ce-l priveşte pe inculpatul Drăgoescu Mihai Tudor, Curtea constată în urma examinării actelor de la dosar că acesta a fost corect reţinut. Datele cauzei au atestat că acest inculpat avea cunoştinţă atât de finalizarea actelor de control întocmite de DGFP Hunedoara – Deva cât şi de declanşarea procedurilor penale, cu toate acestea a părăsit teritoriul României fără a anunţa şi a preciza o adresă exactă unde poate fi contactat şi fără a exista certitudine cu privire la staţionarea sa pe teritoriului statului german. Relevante în acest sens sunt relatările numitului F.L.M., cumnatul inculpatului, care a înţeles de la acesta că pleacă din ţară în deplină cunoştinţă de cauză şi că intenţionează să se întoarcă în funcţie de evoluţia anchetei.
Împrejurarea că inculpatul s-a predat benevol autorităţilor la data de 10.04.2013 nu reprezintă un motiv suficient pentru a aprecia că temeiul de arestare prev. de art. 148 lit.a C.p.p. nu a existat sau a fost greşit reţinut cu ocazia luării măsurii preventive şi a prelungirii acestei măsuri. Curtea apreciază că totalitatea actelor existente la dosarul cauzei creează convingerea existenţei unui pericol concret pentru ordinea publică în condiţiile în care inculpaţii ar fi cercetaţi în stare de libertate. Inculpaţii recurenţi sunt acuzaţi de săvârşirea unor fapte grave. Pericolul concret este relevat nu numai de gravitatea acuzaţiilor cât şi de modalitatea în care se presupune că inculpaţii ar fi săvârşit faptele, cu atât mai mult cu cât acuzaţiile vizează şi o asociere de natură criminală.
Acuzaţiile aduse vizează atingerea unor valori sociale ce protejează circuitul legal al medicamentelor şi ca o consecinţă dreptul persoanelor de a avea acces la tratament. În contextul social actual, în care există o criză a medicamentelor oncologice, criză ce accentuează şi mai mult situaţia în care se găsesc persoanele care suferă de aceste maladii, crearea de către inculpaţi prin metode frauduloase a unui circuit nelegal al acestor medicamente este în măsură să accentueze starea de insecuritate şi neîncredere în sistemul medical şi să aducă o atingere serioasă ordinii publice. Constatând că în cauză se impune prelungirea arestării preventive a inculpaţilor recurenţi Curtea arată că la acest moment nu se impune, înlocuirea măsurii preventive a arestării cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate.”
Citiţi şi: