Taţii, obligaţi prin lege să-şi ia concediu de creştere a copilului
0O directivă europeană prevede ca taţii să stea obligatoriu cel puţin două luni în concediu parental pentru „crearea timpurie a unei legături între taţi şi copii”. În acelaşi timp, decizia UE obligă angajatorii să le facă program flexibil părinţilor care au copii până în 8 ani.
Potrivit noii directive europene, părinţii care au copii până în 8 ani pot cere să lucreze mai puţine ore sau să aibă un program de lucru flexibil. „Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că lucrătorii cu copii de până la o anumită vârstă, de cel puţin opt ani, precum şi îngrijitorii, au dreptul de a solicita formule flexibile de lucru în scopuri de îngrijire. Durata unor astfel de formule flexibile de lucru poate fi supusă unor limitări rezonabile”, se arată în document.
În plus, părinţi vor avea unele drepturi suplimentare la naşterea unui copil. În primul rând, la venirea micuţului pe lume taţii vor avea concediu de zece zile, nu de cinci (cu eventuale zece zile suplimentare dacă are la activ un curs de puericultură absolvit) cum se arată în prezent în legislaţia naţională.
Apoi, atât mama cât şi tatăl vor avea cel puţin 4 luni de concediu parental, iar două dintre ele nu pot fi transferate celuilalt părinte. Autorităţile vor să determine taţii să participe mai mult la creşterea copilului. Practic, măsura a fost luată „pentru a încuraja o repartizare mai echitabilă a responsabilităţilor de îngrijire între femei şi bărbaţi şi pentru a permite crearea timpurie a unei legături între taţi şi copii”, se arată în directiva privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor. Astflel, taţii vor sta, practic, cel puţin două luni acasă pentru a ajuta la creşterea copilului.
Concedii pentru bunici, unchi sau mătuşi
În plus, directiva europeană prevede şi că îşi vor putea lua concediu de „îngrijitor” şi bunici sau alte rude ale părinţilor care sunt salariaţi şi au acelaşi domiciliu cu copilul abia născut. Totuşi, „exercitarea acestui drept poate fi condiţionată de prezentarea unor dovezi adecvate în conformitate cu dreptul intern sau practicile naţionale”, se arată în document.
Şi salariaţii care au în îngrijire o rudă bolnavă pot beneficia de cinci zile libere şi nu una cât este în prezent. „Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare lucrător are dreptul de a absenta de la locul de muncă din motive de forţă majoră în situaţii de urgenţă familială, în caz de boală sau de accident care face indispensabilă prezenţa imediată a lucrătorului”, se arată în document.
Ciudatul curs al proiectului legislativ
Octavian Rusu, expert în politici publice, fondator şi CEO al Issue Monitoring, e explicat pentru „Adevărul” că în sistemul legislativ există deja un proiect de lege pentru transpunerea directivei europene în legislaţia naţională, dar că acesta are o istorie cel puţin ciudată. „În mod normal, pentru că transpune o directivă europeană, proiectul ar fi trebuit să vină dinspre partea guvernamentală. Aşa pare logic. În mod ciudat, însă, vorbim de o iniţiativă legislativă semnată de mai mulţi deputaţi şi senatori PSD. Trecând peste asta, parcursul proiectului legislativ este şi mai ciudat.
Viteza prinsă de acest proiect este de invidiat. Nici măsurile împotriva pandemiei nu au trecut aşa repede Octavian Rusu expert în politici publice
Pe 15 iunie a fost depus la Senat, iar nouă zile mai târziu proiectul primeşte, extrem de rapid, avize de la Consiliile Fiscal şi Legislativ. Apoi, la fel de repede, pe 28 şi 29 iunie primeşte avize de la comisiile de specialitate din Senat pentru că tot pe 29 iunie să fie introdus pe ordinea de zi a Senatului şi în final respins de plen pentru că nu a existat majoritatea necesară şi vorbim de o lege organica care se adoptă cu jumatate plus unu din numărul total al senatorilor. Deci pare că proiectul a avut sprijin politic, dar nu s-a bucurat totuşi şi de prezenţa senatorilor. Oricum, viteza prinsă de acest proiect este de invidiat. Nici măsurile împotriva pandemiei nu au trecut aşa repede. Acum proiectul urmează să fie analizat de Camera Deputaţilor, care este una decizională în acest caz”, a precizat Octavian Rusu.