Pe urmele Constantinei

A început înfruntarea atleţilor la Campionatul Mondial de la Berlin. Trei alergătoare din România vor lua startul în proba probelor, cursa de maraton. Ele sunt: Lidia Şimon (36 de ani), Luminiţa Talpoş (37 de ani) şi Nuţa Olaru (39 de ani). Victoria Constantinei Diţă Tomescu la maratonul olimpic de anul trecut de la Beijing a schimbat ceva fundamental în comportamentul sportivilor din probele de anduranţă.

A readus speranţa printre cei care se pregăteau de retragere. Dintr-odată, sportivii au realizat că încă pot da mari bătălii chiar dacă se apropie de vârsta de 40 de ani. Britanica Paula Radcliffe (36 de ani) se pregăteşte să atace titlul olimpic din 2012 (atunci va avea 39 de ani), iar Lance Armstrong s-a reîntors în Turul Franţei la vârsta de 38 de ani.

Da, toate aceste schimbări s-au datorat forţei şi eroismului unei românce. În istoria atletismului, Constantina Diţă va rămâne drept alergătoarea care a inspirat şi motivat zeci de campioni. În urmă cu 20 de ani, un sportiv care împlinea vârsta de 30 de ani se pregătea de retragere. Lucrurile s-au schimbat radical. Odată cu evoluţia tehnicilor de antrenament, cu evoluţia programelor de nutriţie şi cu introducerea monitorizării şi analizei computerizate a rezultatelor de la antrenamente şi competiţii s-a deschis o nouă eră în performanţa sportivă.

De fapt, un sportiv îşi poate prelungi cariera dacă ştie să se antreneze şi are un bun sfătuitor. În cursele de anduranţă, forma psihică joacă un rol la fel de important ca şi cea fizică. Imaginaţi-vă că o alergătoare, pentru a câştiga un maraton, trebuie să parcurgă în trei minute şi jumătate fiecare kilometru din cei 42 cât are cursa. Ai nevoie de forţă şi disciplină pentru o astfel de încercare.

Ultimele studii arată că, în sporturile de anduranţă, performanţa are legătură cu vârsta, dar nu în sensul în care credeam până acum. Marii campioni de maraton sunt toţi trecuţi de 30 de ani. Specialiştii au constatat că fără experienţă sunt puţine şanse să răzbeşti în sporturi cum ar fi ciclismul, triatlonul (Iron Men) sau maraton.

Trebuie să ai la activ mulţi kilometri pentru a dezvolta acel tip de rezistenţă fizico-psihică ce-l duce un sportiv la linia de sosire. S-a constatat şi faptul că persoanele mai în vârstă rezistă mai bine în condiţii de stres. Cei mai rapizi concurenţi în ultramaratonul Des Sables din Sahara (250 de kilometri ce trebuie parcurşi în şase zile) sunt concurenţii de peste 35 de ani. În această cursă, rata de abandon a alergătorilor tineri, cei sub 30 de ani, este mai mare decât cea a bătrânilor, cei peste 30 de ani.

Nu ştiu ce şanse au cele trei alergătoare ale noastre la aceste Campionate Mondiale, dar cel mai important lucru e acela că nu au renunţat la competiţii. Toate trei urmează exemplul Constantinei şi atacă titlul mondial. Această emulaţie produsă în rândul sportivilor e excelentă pentru România. Din ce în ce mai mulţi performeri o iau pe cont propriu şi încearcă să obţină rezultate, bani şi faimă. În România nu există o politică a sportului. Copiii nu sunt încurajaţi să facă mişcare şi, în plus, n-au unde, dar din ce în ce mai mulţi tineri consideră sportul un stil de viaţă, o modalitate de a ajunge la împlinire. Probabil, asta e calea cea bună. Pentru a ajunge la succes e nevoie de multă pasiune. Câteodată prea multă!