Cine are prioritate la testare pentru COVID-19. Autorităţile au omis două simptome vitale

Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus şi a uitat să treacă printre simptomele COVID-19 şi pierderea mirosului şi a gustului, care se înregistrează la o treime dintre bolnavi.

Pentru o bună parte a pacienţilor, sunt simptomele de debut ale bolii, iar o monitorizare a acestora poate duce la depistarea rapidă a bolnavilor şi, implicit, la reducerea răspândirii noului coronavirus.

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus, iar experţii susţin că, în mod ciudat, au fost uitate două simptome foarte importante în descoperirea rapidă a celor care suferă de COVID-19. 

Astfel, în cea mai recentă informare publică, INSP menţionează că suspectă de a fi încadrată în această categorie se află „orice persoană cu infecţie respiratorie acută cu debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie”. În plus, în categoria suspecţilor se încadrează şi persoanele cu pneumonie sau bronhopneumonie. În fine, pentru copiii cu vârste până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

În mod cel puţin ciudat, INSP nu a inclus în lista de simptome a suspecţilor de COVID-19 debutul brusc al anosmiei sau ageuziei, adică pierderea mirosului şi gustului, chiar dacă acestea sunt specificate în mod expres de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor în definiţia de caz pentru cei infectaţi cu noul coronavirus, alături de tuse, febră şi respiraţie îngreunată. Profesor-doctor Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale, consideră o scăpare a INSP nemenţionarea celor două simptome în definiţia de caz a bolnavului de COVID-19. „Noi avem un studiu în lucru, dar nu avem toate datele centralizate. Totuşi, trebuie spus că aproximativ o treime a pacienţilor rămâne fără miros şi gust. Uneori, parţial, dar de cele mai multe ori, total. Mai mult, la un procent important dintre pacienţi, acestea sunt simptomele de debut ale COVID-19, deci sunt importante pentru depistarea rapidă a celor infectaţi. Poate tocmai din acest motiv, pentru depistarea şi izolarea rapidă a celor infectaţi, OMS a inclus pierderea mirosului şi a gustului pe lista simptomelor importante ale COVID-19”, a precizat specialistul. 

Prioritizările la testare

În respectivul document, INSP a transmis şi recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19. 13 categorii de persoane se testează cu prioritate, între acestea fiind persoanele simptomatice, contacţii direcţi simptomatici, gravidele aflate în izolare, pacienţii care necesită transplant şi pacienţii oncologici înainte de internarea în spital sau de procedurile de radioterapie. Dacă pacienţii oncologici sunt copii care se internează cu un părinte, şi acesta este testat.

Conform INSP, vor mai avea prioritate la testare echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant (la fiecare două săptămâni), pacienţii asimptomatici cu imunosupresie (cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital), pacienţii hemodializaţi şi persoanele instituţionalizate (de două ori pe lună). În fine, vor mai avea parte de testare în regim de urgenţă gravidele asimptomatice care au fost contact direct cu un caz confirmat şi personalul medico-sanitar şi auxiliar asimptomatic în cazul unui contact direct cu caz confirmat. 

Când sunteţi un contact direct

INSP a schimbat şi modul în care este definit contactul direct al unei persoane infectate cu noul coronavirus, care necesită testarea imediată. Este vorba de persoanele care locuiesc în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19, care au avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor) sau cele care au avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute. În plus, tot contact direct este considerată o persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri.  

Victime COVID-19, indiferent de comorbidităţi

Şi în noua definiţie de caz pusă la punct de INSP se păstrează menţiunea că decesul unui bolnav de COVID-19 nu poate fi atribuit unor comorbidităţi, indiferent de gravitatea acestora. „Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19”, se arată în document.

România, în alertă

Timp de două săptămâni, guvernanţii au pus pe seama vidului legislativ creşterea numărului de cazuri de infectări cu SARS-CoV-2. Între timp, a fost adoptată Legea carantinei, autorităţile au instituit noi măsuri pentru prevenirea răspândirii infecţiei, însă nu se observă o scădere a numărului de cazuri, ci aproape zilnic România înregistrează noi recorduri negative.

La 22 iulie, România înregistra pentru prima oară peste o mie de cazuri de infectări cu noul coronavirus în 24 de ore. De atunci şi până acum, doar numărul mai redus de teste efectuate în zilele de weekend a făcut ca numărul să scadă sub pragul de 1.000. Îngrijorător este şi numărul pacienţilor aflaţi în stare gravă la Terapie Intensivă, dar şi numărul mare de decese, România fiind pe primul loc la nivelul UE la numărul de decese cauzate de COVID-19 la suta de mii de locuitori.

În acest context, prelungirea stării de alertă pare a fi iminentă. „Propunerea mea, ca ministru al Sănătăţii, este de a prelungi starea de alertă. Rămâne ca şi CNSU, cu domnul prim-ministru Ludovic Orban, să decidă dacă da sau nu. Noi considerăm necesar, în acest moment, încă 30 de zile”, a spus ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. Oficialul şi-a exprimat speranţa ca numărul de noi cazuri zilnice să nu mai depăşească 1.200, ceea ce ar însemna că „ne aşezăm într-un platou”. Însă virusul nu ţine cont de speranţele autorităţilor, iar cifrele din ultima perioadă ne îndeamnă să fim şi mai precauţi.

„Săptămâna trecută ne-am confruntat cu 8.582 de cazuri, deci am avut o creştere de 2% faţă de săptămâna precedentă şi a fost o săptămână-record. (...) Ne confruntăm cu o creştere a numărului de cazuri care se află în Terapie Intensivă, şi această creştere se remarcă pe baza acumulării de cazuri în perioada trecută. Încă s-ar putea ca numărul de cazuri din ATI să mai crească”, a atras atenţia vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, prof.dr. Emilian Popovici.

Însă în pofida tuturor măsurilor adoptate în ultimele două săptămâni, virusul nu dă înapoi, iar faptul că suntem în perioada concediilor nu ajută prea mult. Medicii avertizează că pericolul este la fel de mare, aşa că trebuie să purtăm mască de protecţie şi să păstrăm distanţa fizică.

„Săptămâna care urmează ar trebui, în mod logic, să fie momentul în care vedem un oarecare echilibru, adică o scădere uşoară, nu semnificativă, a numărului de cazuri. Atunci ar trebui ca măsurile de la început de august să se vadă la nivelul efectelor. Măsurile acestea ar trebui să intre şi în rutina oamenilor. Focare avem cam prin toată ţara, asta pentru că oamenii au momente de relaxare, iar asta se vede. Sper ca la sfârşitul săptămânii să vedem o uşoară îmbunătăţire. Dacă nu, avem o problemă pentru că înseamnă că nu facem ce trebuie. Avem nevoie de acel echilibru între măsurile de relaxare şi măsurile de prevenţie. Masca face diferenţa cu condiţia să fie purtată corect şi purtată cam în toate situaţiile când interacţionăm cu alte persoane. Trebuie purtată în cea mai mare parte a zilei. Ar trebui să avem mască şi în zonele aglomerate şi oriunde ne întâlnim cu oameni”, a afirmat Adrian Marinescu, medic infecţionist la Institutul „Matei Balş”.

Cifrele rămân îngrijorătoare

Bilanţul total al persoanelor confirmate în România cu infecţie cu noul coronavirus a ajuns, marţi, la 63.762 de cazuri, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate alte 1.215 noi îmbolnăviri din 19.491 de teste efectuate. În acelaşi timp, sunt înregistrate 2.764 de decese, din care 35 în ultimele 24 de ore. Numărul pacienţilor internaţi la Terapie intensivă a ajuns la 485. 

Pe teritoriul României, 7.161 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.419 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 20.562 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată sunt 159 de persoane.

Cele mai multe infectări noi cu COVID-19 au fost, marţi, în Bucureşti (151), în timp ce în judeţul Vaslui s-au înregistrat de peste cinci ori mai multe cazuri. Mai exact, faţă de bilanţul zilnic anterior (21 de cazuri), au fost depistate 113 cazuri noi. 

„Este perioada de concedii şi oamenii călătoresc, merg pe litoral, merg la munte. În cazul unui virus care se transmite atât de uşor, focarul se aprinde imediat. Capitala are multe infectări, dar nu putem spune că este un focar neapărat, pentru că sunt foarte mulţi cetăţeni. Probleme sunt în zonele cu populaţie redusă cu foarte multe cazuri. Avem unele zone roşii, dar în dinamică lucrurile se pot schimba şi în bine, şi în rău. Vorbim de o convieţuire cu virusul pe o perioadă lungă de timp. Măsurile trebuie continuate, altfel va fi reversul. Asta s-a întâmplat când au fost luate măsurile de relaxare. Şi dacă vom avea cifre mai bune, nu înseamnă că a trecut ceea ce e greu. Trebuie să fie acel echilibru, iar măsurile de prevenţie trebuie să rămână pentru un interval lung de timp. Trebuie să convieţuim cu virusul”, a mai precizat medicul Adrian Marinescu. 

Rusia, prima ţară care aprobă un vaccin anti-COVID

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară din lume care acordă drept de utilizare unui vaccin pentru COVID-19, la mai puţin de două luni de la începerea testelor pe oameni. Aprobarea de către Ministerul Sănătăţii reprezintă primul pas spre teste clinice mai ample pe mii de participanţi, acea etapă cunoscută şi ca a „faza a treia“ a testelor. Astfel, deşi testele clinice de siguranţă şi eficacitate sunt încă în desfăşurare, prin aprobarea folosirii vaccinului, Rusia poate începe inocularea în masă.

În timpul unei întâlniri guvernamentale televizate, Vladimir Putin a spus că vaccinul, dezvoltat de Institutul Gamaleia din Rusia, este sigur şi a fost administrat uneia dintre fiicele sale. „Ştiu că funcţionează chiar eficient, formează imunitatea puternică şi, repet, a trecut de toate verificările necesare“, a afirmat liderul de la Kremlin, exprimându-şi speranţa că se va începe curând producerea în masă a vaccinului. 

Pe plan mondial, mai mult de 100 de vaccinuri sunt în curs de dezvoltare, iar cel puţin patru au ajuns în „faza a treia“, faza finală de testare pe oameni, potrivit datelor OMS.