Cele mai ignorate semne ale bolilor de inimă

Peste jumătate din totalul deceselor înregistrate anual în România sunt cauzate de bolile cardiovasculare, avertizează medicii cu ocazia Zilei Naţionale a Prevenţiei Cardiovasculare, marcată miercuri, 19 februarie.

Durerile de stomac, senzaţia de greaţă şi indigestia, oboseala, senzaţia de lipsă de aer, tusea la efort şi transpiraţiile sunt manifestările care pot anunţa un infarct şi care, de cele mai multe ori, sunt ignorate sau puse pe seama unei cu totul alte probleme. De pildă, simptomele de indigestie sunt asociate cu o masă copioasă, oboseala cu stresul şi cu suprasolicitarea la serviciu, iar respiraţia dificilă la efort este considerată o consecinţă normală a fumatului.

În plus, ţinând cont că mare parte dintre infarcte apar în sezonul rece, până spre primăvară, se mai întâmplă în această perioadă confuzii ale simptomelor atipice de infarct, cum sunt tusea şi transpiraţia abundentă, cu o banală răceală, avertizează medicii cardiologi.

O treime din infarcte, fără niciun simptom

„În majoritatea cazurilor, durerea de infarct este cum alta nu e. Este o crampă musculară pe care nu o poţi confunda“, spune prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii. Medicul compară durerea de inimă cu aceea pe care o resimţim atunci când avem un cârcel: vreme de aproximativ un minut şi jumătate nu putem pune piciorul în pământ, atât de puternică e durerea. „La fel e şi cu muşchiul inimii. Dar mai este şi situaţia în care infarctul apare brusc şi fără nicio manifestare. De altfel, o treime din persoanele care fac infarct nici nu ştiu acest lucru, adică nu simt nicio durere. Ele descoperă că au avut un atac de cord mai târziu, la controale de rutină“, completează specialistul.

4 semne de avertizare înainte de infarct

1. Durere în braţ sau la nivelul bărbiei. 

2. Dificulăţi de respiraţie şi oboseală la efort în cazul unor persoane active în mod obişnuit.

3. Indigestia şi arsurile la stomac. „Aceste simptome apar atunci când infarctul afectează zona inferioară a inimii, care se sprijină pe diafragm“, explică prof. dr. Dan Gaiţă.

4. Greaţa şi transpiraţia abundentă.

Canabisul, risc pentru inima tinerilor

Intervalul de vârstă 40-45 de ani este cel mai expus riscului de infarct, arată statisticile. Dar acesta este numai vârful de lance, avertizează medicii cardiologi. Pentru că, de fapt, începând chiar de la 25-30 de ani cresc pericolele care pândesc inima şi, în general, sistemul cardiovascular. De altfel, nu mai este un fapt inedit un infarct sau chiar un accident vascular cerebral la 30 de ani, aşa cum era privit un astfel de eveniment cu zece ani în urmă.

„Cea mai tânără pacientă a mea care a făcut un infarct a fost o fată de 18 ani. Dăduse Bacalaureatul şi, de bucurie că l-a luat cu notă bună, ea şi prietenii ei au fumat canabis. A tras de câteva ori şi a ajuns la spital cu dureri puternice în piept. Avea un infarct întins“, povesteşte prof. dr. Ioan Bruckner, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă.

Totuşi, astfel de cazuri sunt întâlnite rar de medicii cardiologi. „Profilul pacientului tipic care poate suferi un infarct este: bărbat de peste 30 de ani, cu kilograme în plus, cu tensiune crescută, fumător şi sedentar“, explică prof. dr. Dan Gaiţă.

Ucişi de stilul de viaţă

Numărul total al persoanelor care mor din cauza bolilor de inimă în România ajunge la 150.000 pe an, adică peste jumătate din numărul total de decese care se înregistrează an de an în ţara noastră, potrivit medicului cardiolog Dan Gaiţă.

„Este foarte important ca adulţii tineri şi vârstnici deopotrivă să ştie că infarctul nu apare niciodată din senin. El poate să se instaleze brusc, dar previzibil, adică la persoane care fumează, care suferă de diabet, care sunt supraponderale şi care nu fac deloc mişcare. Sau poate să se declanşeze după un interval mai lung sau mai scurt în care persoana a avut semnale – acea gheară în piept despre care vorbesc ei, adică angina pectorală“, lămureşte profesorul doctor Eduard Apetrei, medic primar cardiolog în cadrul Institutului de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu“ din Bucureşti.

50% din decese pot fi prevenite

Din cei 150.000 de români care-şi pierd viaţa din cauza bolilor de inimă, jumătate ar putea fi prevenite extrem de simplu: prin începerea unui program de mişcare de intensitate medie, prin renunţarea totală la fumat şi prin evitarea fumatului pasiv şi prin reglarea alimentaţiei. „Într-un top al celor mai riscante greşeli pe care le facem în alimentaţie pentru inima noastră aş enumera excesul de grăsimi saturate, zahărul şi sarea, în această ordine“, subliniază prof. dr. Gaiţă.

Prof. dr. Doina Dimulescu, cardiolog: „După Sărbători, apare un val de bolnavi care au mâncat sărat“

Frigul, vântul, dar şi mâncarea tradiţională românească sunt provocări pentru persoanele hipertensive şi pentru cardiaci, spune prof. dr. Doina Dimulescu.

Ceaiuri şi medicamente, o combinaţie periculoasă

În sezonul ceaiurilor, medicii atrag atenţia că unele dintre ele pot interacţiona cu tratamentele pentru diferite boli şi ne pot trimite la spital.

Mituri despre viaţa după infarct

Persoanele care au suferit un atac de cord au nevoie doar de îngrijire medicală atentă? Viaţa lor va fi dominată doar de restricţii?