Care sunt cele mai noi provocări TikTok printre adolescenții români. De ce își pun copiii viața în pericol

Cazul elevei din Călărași care s-ar fi sinucis influențată fiind de o provocare pe TikTok ar trebui să fie un mare semnal de alarmă în primul rând pentru părinți: rețelele sociale funcționează la fel ca orice alt drog, iar dependența copiilor este doar la un click distanță. Însă dintre toate platformele online, TikTok este, de departe, cea mai periculoasă, sunt de părere specialiștii.

TikTok este o rețea de socializare online care impune foarte puține restricții. Este un spațiu liber, aproape fără granițe, unde orice utilizator poate încărca orice tip de informație audio-video, unde mesajele transmise nu sunt filtrate corespunzător, iar copiii nu sunt protejați așa cum ar trebui. Deși, în ultimii ani rețeaua a suferit câteva îmbunătățiri. Însă nu suficiente, susțin specialiștii. 

De ce devin copiii dependenți de TikTok

„Din mai multe motive”, a explicat pentru „Adevărul” psihologul Radu Leca. „În primul rând, platforma permite, așa cum alte rețele de socializare nu o fac,  apropierea imaginii cu zoom prin simpla glisare cu două degete pe ecran a oricărui video încărcat. Practic, utilizatorii pot mări videoclipul, în timp ce acesta se derulează, devenind dependenți de detalii. Nici Facebook, nici Youtube nu permit acest zoom”, a spus specialistul. 

Viteza de rulaj a videoclipurilor încărcate creează, de asemenea, dependență. „Viteza de rulaj a imaginilor pe TikTok este net superioară, dacă e să comparăm cu ce se întâmplă pe celelalte rețele. Iată încă un parametru de dependență. Atât Facebook, cât și Youtube au un delay numit lentoare video. Iar,  la un moment dat, utilizatorul se plictisește. Pe TikTok nu se întâmplă așa ceva. Dimpotrivă. Informația curge cu o viteză amețitoare, tocmai pentru a nu plictisi, pentru a nu pierde utilizatorul, pentru a-l împiedica să-și îndrepte atenția către altceva. El este prins acolo și ținut bine”. 

Dacă un adult poate să-și dea seama când exagerează cu utilizarea acestei platforme, poate să-și impună limite, poate să se rupă din online, un adolescent nu reușește. Iar consecințele sunt dintre cele mai grave. „În primul rând, impactul cel mai puternic se observă în ceea ce privește sănătatea mintală a copiilor, care poate fi grav afectată. Să vă explic și de ce: pe TikTok, userul își poate seta anumite videoclipuri care să-i ruleze în feed în funcție de anumite categorii. Imaginați-vă ce impact psihic și emoțional pot avea asupra unui copil imagini în care apar scene de sex, înmormântări, accidente, crime sau chiar execuții. Adolescentul este expus la imagini teribile, care afectează un adult în toată firea..dar un copil…amputații de membre, intervenții chirurgicale, diferite incizii, drenare de răni, plăgi infectate etc. Apoi, să nu uităm un aspect la fel de grav: TikTok permite utilizatorilor să discute între ei pe chat, iar aici poate apărea cyberbullying-ul” 

Trendurile lansate pe TikTok distrug vieți

Un alt pericol îl reprezintă așa numitul concept de „trend” pe care platforma îl promovează activ. Acele provocări pe care utilizatorii și le lansează unii altora. „Tot TikTok utilizează conceptul de trend, iar provocările create în Rusia, în Statele Unite ale Americii, în Pakistan, în Malaezia, sunt ușor răspândite și la nivel european. Cea mai nouă provocare în acest moment este reprezentată de golirea de către un adolescent, într-un supermarket mare, a unui carton de ouă și înlocuirea acestora cu ouă kinder”, continuă Radu Leca. 

Însă, de la o simplă și nevinovată farsă, până la acțiuni grave, vătămătoare, care pun viața în pericol nu este decât un pas.  „Un alt trend este să-ți acoperi nasul și gura cu diferite materiale textile și să dai drumul la cronometru până când îți pierzi cunoștinta. Practic, până când te sufoci. Un alt trend care circulă în această perioadă printre uitilizatorii de TikTok din România este să provoci căderea peste tine a unor obiecte de mobilier voluminoase sau a unor alte obiecte cu greutate mare: paturi, saltele etc. Iar aceste auto accidentări sunt filmate. Sunt filmare momentul în sine, cât și reacția victimei prinse dedesubt. Și încă ceva: sunt copii care sunt provocați să se automutileze. Tăierea sau crestarea pieli de pe gambe, pulpe sau mâini și înserarea sub piele a diferite mici obiecte”, mai amintește psihologul. 

În iulie 2024, poliția a semnalat că tinerii acceptă o nouă provocare pe TikTok: sună la numărul 112 și țin linia ocupată. Dar, înainte să sune la 112, ei strâng  bani de la ceilalți utilizatori ca să facă acest lucru. Apoi inventau diverse motive pe care le spuneau operatorului de la 112, cum ar fi că sunt închiși în baie și nu mai pot să iasă. Tot astă vară, polițiștii au semnalat o altă provocare de pe TikTok: adolescenții erau provocați să se urce pe clădiri înalte și să facă poze. 

Tinerii nu numai că sunt expuși unor mesaje extrem de violente, dar ei sunt și manipulați pe Tik Tok, mai spune Radu Leca. „Mă întreb de ce într-un feed pe care tu ți-l organizezi cum dorești, în funcție de preferințele pe care le ai, pe domenii precum casă, modă, animale, auto..etc..îți apar, din când în când, și videoclipuri care nu au legătură cu conținutul ales de tine. Nu le-ai căutat, nu te interersează domeniul însă, cu toate acestea, îți apar. Iar multe dintre aceste imagini promovează mesaje cu tentă mai mult sau mai puțin sexuală. Interesant este faptul că în anumite țări această practică este restricționată”, mai afirmă psihologul Radu Leca.

Cum se face dezintoxicarea copiilor dependenți de TikTok

„Prima regulă care nu se respectă în România este interzicerea utilizării platformei TikTok de către tinerii sub 13 ani. Cu alte cuvinte, dacă ai un adolescent care nu a împlinit 13 ani, ca părinte, nu îi permiți și te asiguri că nu și-a instalat și nu folosește TikTok”, afirmă psihologul Mihai Copăceanu.

Apoi, părinții ar trebui să limiteze timpul zilnic și săptămânal petrecut de copiii lor pe TikTok. Nu în ultimul rând, părinții sau tinerii ar trebui să raporterze autorităților în momentul în care află despre existența unor mesaje sau clipuri video cu un conținut dăunător, care încurajează autoavătămarea. Este vorba, mai exact, despre acele provocări ce pune în pericol viața, siguranța și integritatea copiilor. „Psihologia cognitivă ne învață un lucru esențial: cortexul prefrontal atinge maturitatea deplină doar în jurul vârstei de 25 de ani. Și de aceea ei au nevoie de cortextul prefrontal al părinților, de monitorizarea lor și de regulile lor”, mai spune Mihai Copăceanu.

Radu Leca este mult mai tranșant și consideră că în situații de dependență,  părintele trebuie să se impună, să ia, cum s-ar zice, taurul de coarne: „Copilul ar trebui înscris la un sport. Artele marțiale ar fi indicate. Apoi, ajută foarte mult sportul minții: cursuri de șah sau GO. Pentru copiii sub 13 ani, părinții ar trebui să creeze programe zilnice de citit și scris. Pentru cei cu vârste de peste 13 ani recomandat ar fi ca părinții să-i ducă de mai multe ori pe săptămână la teatru sau film. Motivul? Ecranul cinematografului va înlocui pixelii telefonului mobil, din interiorul spațiului TikTok. La fel, culorile la care este expus creierul copilului atunci când vizionează un film le vor înlocui pe cele furnizate de rețeaua de socializare. Acesta poate fi denumit un program de detoxifiere a creierului. Prin expunerea copiilor cu vârsta de peste 13 ani la un ecran de o sută de ori mai mare decât ecranul telefonului se va aplatiza, dar nu se va anula nevoia, utilizarea acestui spațiu denumit TikTok”.

Psihologul Radu Leca recomandă părinților să-și scoată copiii din casă și să plece împreună în călătorii mai scurte sau mai lungi pe bicicletă. „Drumețiile pe bicicletă nu-ți permit să folosești telefonul. Și pot fi o modalitate de a te face să uiți de el”. 

Copiii își pun viața în pericol din teribilism 

Adolescenții, continuă psihologul Mihai Copăceanu, nu doresc să-și pună viața în pericol. „Sunt foarte tentați să facă lucruri prin care se expun unor riscuri tocmai pentru a-și depăși limitele, pentru a-și dobândi un nou curaj și pentru a le arăta altora ce capacități dețin Cu alte cuvinte, este vorba de o acțiune cu profund caracter social, nimeni nu va răspunde la o provocare doar pentru sine, fără ca ceilalți să nu o cunoască”. Este vorba despre un teribilism exagerat. 

Mihai Copăceanu precizează, totuși, că există și o anumită „exagerare și multă demonizare falsă a TikTok-ului cu privire la provocările potențial mortale. Acestea sunt excepții, sunt sub 1%, nu sunt permise de către platformă și sunt blocate. Nu de acolo vin necazurile”. Și psihologul Radu Leca recunoaște că, în ultimii ani, TikTok a venit cu îmbunătățiri în ceea ce privește siguranța utilizatorilor. „Multe video-uri sunt restricționate de către reprezentanții platformei. Însă, dacă au existat useri care au vizionat acel conținut și l-au salvat, ei pot să-l redistribuie. Aici mai au cei de la TikTok de lucrat. Însă, într-adevăr,  față de anul 2022, s-au făcut îmbunătățiri foarte mari. Dar au fost lăsate și niște hibe”

Un studiu al Salvati Copiii Romania din februarie 2024, arată că începând de la 5-10 ani copiii din România încep să petreacă din ce în ce mai mult timp pe rețelele de socializare.Cercetarea arată că 32% dintre părinții cu copii de această vârstă afirmă că fiul / fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat. Studiul arată că 77% dintre copii afirmă că petrec cel puțin trei ore zilnic, pe internet.

În ceea ce privește folosirea timpului online, 35% dintre tineri au declarat că petrec zilnic mai mult de două ore pe rețelele de socializare, iar 18,5% petrec mai mult de trei ore.