„Statele europene au de câştigat de pe urma imigraţiei din România şi din Bulgaria“

Imigranţii din România şi din Bulgaria ocupă adesea locuri de muncă pe care cetăţenii din ţările occidentale nu le vor, de multe ori fiind vorba despre muncile sezoniere, aşa că aceste state europene au de câştigat, scrie Tanja Wunderlich, coordonator de program în cadrul Fondului German Marshall, o instituţie americană ce oferă granturi pentru promovarea cooperării între SUA şi Europa.

În contextul în care partidele politice din Germania au început să se pregătească pentru campania electorală naţională, dezbaterea asupra imigraţiei a căpătat amploare, iar expresia „migraţia săracilor“ a câştigat tot mai multă popularitate odată cu lansarea unui document de către Asociaţia Germană a Oraşelor. Lucrarea de zece pagini a descris provocările financiare cu care se confruntă zonele urbane, din cauza asistenţei sociale pe care trebuie să o ofere imigranţilor săraci din România şi din Bulgaria, în special celor care aparţin minorităţii rome.

Raportul citează cifrele Biroului Federal de Statistică, potrivit cărora în prima jumătate a anului 2012 a avut loc o creştere de 24% a numărului de imigranţi români şi bulgari. Acest procent se adaugă celor 147.000 de imigranţi înregistraţi deja în ţară.

Hans-Peter Friedrich, ministrul german de Interne, a promis că va intensifica eforturile de combatere a problemei sărăciei imigranţilor. De asemenea, el a spus că va introduce o interdicţie de reintrare în ţară a imigranţilor deja expulzaţi, condamnaţi pentru fraudă la adresa bunăstării.

Cu toate acestea, raportul conţine erori semnificative privind evaluarea situaţiei reale, remarcă Tanja Wunderlich. „Problema cea mai evidentă este că migraţia sărăcilor nu este un termen neutru, ci evocă temerile cu privire la imigraţia în masă şi la potenţialul abuz al sistemului german de asistenţă socială. De asemenea, nu este corect să gândim că toţi imigranţii din Bulgaria şi din România sunt săraci sau dependenţi de ajutoare. În realitate, 80% din imigranţii români şi bulgari care au venit în Germania începând cu 2007 sunt angajaţi. 22% din ei beneficiază de înaltă calificare şi alţi 46% sunt calificaţi, desfăşurând exact acele profesii de care Germania are o nevoie urgentă.

Aceşti imigranţi îşi caută locuri de muncă pe care germanii nu doresc să le presteze, cum ar fi munca sezonieră. De asemenea, numărul prezentat în cadrul studiului îi include şi pe studenţi. În semestrul de iarnă 2011-2012, 7.000 de studenţi din Bulgaria erau înregistraţi la cursurile oferite de universităţile germane“, scrie Wunderlich.

Fatul că toţi imigranţii din România şi Bulgaria sunt etichetaţi într-un astfel de mod nu este doar incorect, dar este dăunător şi din punct de vedere economic. Sociologii şi economiştii s-au implicat şi ei în această situaţie.

„Ar trebui să se clarifice faptul că nu toţi imigranţii din Bulgaria şi din România sunt săraci şi că minoritatea romă este doar un subgrup. Populaţia trebuie să fie mai bine informată cu privire la acest fapt. Romii încă sunt grupul social cel mai defavorizat din UE. Ei se confruntă cu obstacole considerabile în accesarea pieţei muncii şi prezintă un risc ridicat de discriminare. Abordarea acestei probleme uriaşe este o chestiune de solidaritate europeană şi necesită un efort concentrat. Germania trebuie să elaboreze, la nivel local, o strategie de integrare, aşa cum şi guvernul bulgar şi cel român trebuie să-şi îndeplinească promisiunea de a-şi intensifica eforturile de integrare a minorităţilor“, crede Wunderlich.

Uniunea Europeană a oferit în acest scop 75 de miliarde de euro de-a lungul a şapte ani, prin intermediul Fondului Social European. Dar răspunsul Bulgariei şi al României a fost criticat de Romani Rose, şeful Consiliului Central pentru germanii sinti şi romi, precum şi de Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale.

În cele din urmă, soarta romilor în UE va fi etalonul prin care vor fi testate integrarea europeană, solidaritatea şi justiţia socială, conchide Wunderlich.