Mesajele de Paște ale lui Trump, ghid de interpretare: „Nimic din ceea ce spune un președinte american nu este o glumă”

„Nimic din ceea ce spune un președinte american nu este o glumă”, susține expertul în securitate Hari Bucur-Marcu. El precizează, pe de altă parte, că Trump folosește un stil de comunicare ironic, sarcastic, iar interpretarea acestei atitudini se poate face în două moduri.

Expertul de politică externă Hari Bucur Marcu a publicat un ghid de interpretare a mesajelor președintelui SUA, Donald Trump, de Paște.

Președintele Donald Trump le-a dorit tuturor americanilor Paște fericit în două mesaje separate duminică, unul fiind adresat „nebunilor de stânga radicală”, despre care afirmă că încearcă să saboteze planurile administrației sale privind imigrarea ilegală și securitatea la graniță.

Trump a postat primul mesaj de Paște pe platforma sa Truth Social duminică dimineața. „Melania și cu mine am dori să dorim tuturor un Paște foarte fericit! Indiferent dacă mergeți la biserică sau vizionați serviciul (religios) de acasă, să fie o zi plină de pace și bucurie pentru toți cei care sărbătoresc Învierea lui Iisus Hristos a înviat!!”, a scris Trump.

La doar șase minute după aceea, Trump a postat un al doilea mesaj adresându-se celor pe care îi numește „nebuni de stânga radicală”, într-un ton complet diferit.

„Paște fericit tuturor, inclusiv nebunilor de stânga radicală care luptă și complotează atât de mult pentru a aduce criminali, lideri ai drogurilor, prizonieri periculoși, oameni instabili psihic și membri bine-cunoscuți ai bandei MS-13 și bătăuși ai soțiilor înapoi în țara noastră”, scria în postare.

Mesajul președintelui a continuat: „Paște fericit și judecătorilor slabi și ineficienți și oficialilor din domeniul aplicării legii care permit acest atac sinistru asupra națiunii noastre să continue, un atac atât de violent încât nu va fi niciodată uitat!”

Trump l-a numit pe Joe Biden „cel mai rău și cel mai incompetent președinte” din istoria SUA, dar și „somnoros”, afirmând că fostul președinte a permis intenționat intrarea a milioane de criminali în SUA prin „o politică de granițe deschise”, pe care a numit-o „cel mai dezastruos act comis vreodată asupra Americii”.

 Ghidul lui Hari Bucur-Marcu de interpretare a declarațiilor președintelui Trump

Hari Bucur-Marcu, expert în evaluarea riscurilor, a amenințărilor de securitate și managementul crizelor și rezolvarea conflictelor, fost expert pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate și coordonator academic al Centrului de Studii NATO din București, a explicat, pe Facebook, cum analizează declarațiile președintelui Donald Trump: „este ghidul pe care îl folosesc pentru mine și îl public aici doar pentru cei care ar vrea să gândească cu mintea lor, dar pe baza unui instrumentar de-al meu.”

„Când Președintele Statelor Unite ale Americii, indiferent de cum îl cheamă, face o declarație sau transmite un mesaj public, prin orice mijloc, acel mesaj intră în registrul oficial. Adică, este consemnat, arhivat și păstrat în memoria instituțională a Administrației sale”, arată specialistul.

Inclusiv mesajele de tipul celor transmise cu ocazia sărbătorilor pascale, prin intermediul unei rețele de socializare virtuală, au intrat în arhiva oficială. „Cu alte cuvinte, nimic din ceea ce spune un președinte american nu este o glumă”, conchide el.

„Asta nu înseamnă că un președinte ca Donald Trump să nu aibă voie să folosească un stil de comunicare ironic, sarcastic, persiflant, acid, polemic în mesajele sale. Un asemenea stil este permis, desigur, dar nu este de găsit în textele oficiale, care sunt redactate nu de președinte, ci de cei care îi pregătesc deciziile”, detaliază specialistul.

El este de părere că un asemenea stil este permis, chiar dacă nu este bine primit de mulți dintre cei care află despre asemenea mesaje: „Așa că oricine se poate pronunța public despre stilul, conținutul și intenția oricărui mesaj transmis de președintele Trump, prin oricare platformă de comunicare în masă. Nu e treaba mea și nici a altora să încerce să le schimbe atitudinea celor care nu primesc bine un mesaj prezidențial american.”

Bucur-Marcu susține că se întreține intenționat o confuzie publică națională americană, dar și internațională, în comentariile la mesajele președintelui Trump, acelea care nu sunt nici proclamații, nici memorandumuri, nici ordine executive, nici autorizări, ca să nu mai vorbim despre ordine operative, de angajare a puterii armate americane.

„Să mai consemnăm că, în continuare și în pofida oricărei evidențe, Trump are o presă așa-zisă “main stream“ (de filon principal în comunicarea publică), națională și internațională în imensă parte negativă (peste 90 la sută), presă care se întrece în a-l prezenta pe președinte ca fiind complet lipsit de umor, incapabil să facă vreo glumă sau să priceapă vreo glumă”, completează el.

Studiu de caz: ce a scris Trump despre teroriștii houthi și ce a însemnat asta

În acest context, analistul considere că „dacă Trump zice pe TruthSocial despre teroriștii din Yemen că ar fi vai de capul lor, dar nu se întâmplă nimic altceva, atunci eu înțeleg că Trump i-a luat la mișto pe respectivii teroriști.”

Dar când, după ce a zis despre ei ce a zis a mai și a trimis în zonă o grupare de luptă navală, constituită în jurul unui portavion, „eu înțeleg că Trump a vorbit foarte serios, chiar dacă într-un stil nonconformist, acid, ofensator, despre acei teroriști houthi. Și mai înțeleg că bieții de ei nu au nicio șansă.”

Și când vine vorba despre persoane se poate aplica aceeași metodă de lămurire dacă avem de-a face doar cu o persiflare, sau e ceva serios la mijloc, explică analistul.

El dă și un exemplu în acest sens: Donald Trump însuși a explicat o asemenea situație, din mandatul precedent. Mandatul a fost obținut împotriva contracandidatei democrate Hillary Clinton și pe care Trump a făcut-o cum i-a venit la gură, în campania electorală. I-a zis mai ales “Crooked Hillary“ (Strâmba Hillary - în sensul opus celui de Dreapta Hillary). „Ei bine, Trump a mărturisit ulterior că, ajuns președinte, el ar fi refuzat să autorizeze vreo investigație oficială despre eventualele fapte reprobabile sau de corupție pe care le-ar fi săvârșit Hillary Clinton, pe timpul mandatului său de Secretar de Stat, fapte ce ar fi putut justifica porecla de Crooked sau cele de Crazy (Zănatica) Hillary sau Lying (Mincinoasa) Hillary, cu care Trump a tot invectivat-o pe doamna Clinton. Pe motivul că nu se face așa ceva”, a istorisit Bucur-Marcu.

„Eu nu râd de orice scrie în mesaje Trump, dar nici nu iau în serios”

În cazul concret, al mesajelor de Paște transmis de Trump, președintele se referă la niște persoane a căror activitate este dezavuată de el în cei mai duri și mai neconvenționali termeni. Printre acestea și președintele 46 al SUA, Joe Biden, pe care îl prezintă ca pe o marionetă mânuită de cineva din umbră, care ar fi folosit un instrument de semnătură automată, pentru autorizarea politicilor și acțiunilor întreprinse în numele și sub autoritatea Președintelui Statelor Unite.

„Nu m-aș grăbi să consider un asemenea mesaj doar ca pe o ironie acidă, la adresa unora care fie se opun politicilor prezidențiale (în Statele Unite, Constituția împuternicește persoana aleasă ca Președinte cu deplinătatea puterii executive în federație), fie au creat probleme strategice, a căror rezolvare a revenit noii Administrații de la Casa Albă”, explică Bucur-Marcu.

Pe de altă parte, expertul nici nu poate să spună că un asemenea mesaj nu va fi urmat de vreo investigație serioasă despre modul în care a funcționat Administrația Biden, mai ales în materiile de politică internă și internațională pe care Administrația Trump le-a moștenit și încearcă acum să le rezolve (deja rezolvată fiind închiderea granițelor în fața imigrației ilegale).

„Deci, eu nu râd de orice scrie în mesaje Trump, dar nici nu iau în serios orice scrie în mesaje Trump, până nu mă lămuresc despre ce e vorba și până nu văd cum o atitudine oricât de caustică, de persiflantă, de nonconformistă, de ofensatoare chiar se transformă sau nu în politică de stat americană. Abia după aceea...” – concluzionează expertul Hari Bucur-Marcu.