Donald Trump „pare să fi pierdut contactul cu realitatea”. Experții în sănătate mintală spun că fostul președinte s-ar afla într-un „declin cognitiv”
0Experți în sănătatea mintală, inclusiv un fost medic de la Casa Albă, și-au exprimat părerea cu privire la facultățile mintale ale lui Donald Trump, sugerând că acesta se află în „declin cognitiv”.
Mai mulți experți au declarat pentru publicația „The Independent” că preocupările lor cu privire la candidatul republican la președinție sunt similare cu cele pe care le aveau despre președintele Joe Biden înainte de a renunța la cursă. Aceștia avertizează că Trump, în vârstă de 78 de ani, pare „să fi pierdut contactul cu realitatea”.
Experții se leagă de momentele incoerente pe care le-a avut Donald Trump în discursul său din timpul dezbaterilor. Acest lucru a fost întâlnit și la mitingul de luni seara din Pennsylvania, unde Trump a spus despre Kamala Harris că: „A avut celălalt interviu cu celălalt tip care era un tip drăguț, cred că din Philadelphia din Pennsylvania. Era un tip drăguț, o întreba toate astea [de neînțeles] — luarea zilnică — ei nu iau ca mine! Oricine vrea să meargă, să meargă ce naiba diferențe fac – ei au – și cât de necinstit a fost ABC...”, potrivit sursei citate.
La începutul lunii septembrie, Richard A. Friedman, un profesor de psihiatrie de la Colegiul Medical Weill Cornell, a spus că este „alarmat” de ceea ce a auzit în discursul fostului președinte, din timpul dezbaterii televizate Donald Trump-Kamala Harris, din 10 septembrie. Într-un articol de opinie pentru The Atlantic, el a spus că Trump „a afișat unele obiceiuri izbitoare, chiar familiare, care sunt frecvent întâlnite în rândul persoanelor aflate în declin cognitiv”.
Experții fac referire și la „logoreea” lui Trump
De aceeași părere a fost și dr. Ben Michaelis, un psiholog clinician care a efectuat anterior evaluări cognitive pentru Curtea Supremă din New York, care a declarat pentru The Independent, că Trump „chiar nu se află într-un loc cognitiv puternic”.
Acesta a susținut că nu l-a examinat personal pe Trump și că nu poate oferi niciun diagnostic oficial. Dar când vine vorba de discursurile incoerente ale fostului președinte, în care acesta trece adesea de la un subiect la altul fără să existe o legătură între acestea, psihologul a spus că i s-a părut ca fiind „logoree” – cuvântul grecesc care înseamnă vorbire excesivă – care poate fi asociată cu demența.
Un exemplu în acest sens a fost într-un discurs din Potterville, Michigan, unde Trump a trecut de la a vorbi despre cum a pierdut miliarde de dolari în San Francisco până la a face referire la locul pe care îl ocupă într-o listă a președinților tratați „îngrozitor”. Într-un alt discurs, a început să vorbească despre slănină, iar într-un minut a trecut la turbinele eoliene.
Trump a abordat tendința sa de a se aventura în afara subiectului, lăudându-se cu acest lucru. „Voi vorbi despre nouă lucruri diferite și toate se întorc cu brio împreună”, spunea fostul președinte. „Prietenii mei, care sunt profesori de engleză, spun: «Este cel mai strălucit lucru pe care l-am văzut vreodată»”, mai preciza acesta.
Dar experții nu sunt de acord. „Este o vorbă excesivă incoerentă”, este părerea lui Michaelis.
„Din nou, nu-l diagnosticez cu nimic, dar poate fi un simptom al unei boli mintale semnificative sau al demenței. Este acea incapacitate de a menține concentrarea și de a trece într-un fel tangenţial de la subiect la subiect. Dacă îl observi, subiectele nu par deloc conectate, dar pot avea o legătură întâmplătoare în mintea lui, asta pare să se întâmple.”, mai spune psihologul.
„A pierdut legătura cu realitatea”
Allen Frances este profesor emerit de psihiatrie la Duke School of Medicine, precum și arhitectul DSM-IV - manualul pentru criteriile de diagnosticare a unei game de tulburări mintale. Dacă în 2016 acesta nu credea că Trump a afișat simptome ale unei tulburări de sănătate mintală, susține că acum situația s-ar fi schimbat și că este probabil că Trump „s-a deteriorat foarte mult” față de perioada în care era președinte.
„În primul rând, pare destul de incoerent”, a spus el, adăugând apoi că: „Este greu pentru el să nu fie tangențial, circumstanțial, să nu rămână în mesaj. El este peste tot”.
Frances a citat exemple de afirmații nefondate pe care Trump le-a spus în dezbatere: că bebelușii „sunt executați” după naștere, că școlile efectuează intervenții chirurgicale asupra copiilor sau că imigranții haitieni mănâncă animale de companie.
„Lucrurile pe care le spune sugerează că a pierdut cu adevărat legătura cu realitatea”, a spus Allen Frances.
Se cere o limită de vârstă pentru candidații care candidează pentru președinție
Psihiatrul, care a recunoscut că există posibilitatea ca acest comportament al lui Trump să fie explicat și ca o încercare deliberată de a atrage anumiți alegători, a susținut că ar trebui să existe „o limită de vârstă” pentru candidații care candidează pentru președinție.
De asemenea, și fostul medic de la Casa Albă, dr. Jeffrey Kuhlman, care s-a îngrijit de președinții Obama, Bush și Clinton, este de acord cu părerea celorlalți experți. Acesta spune că ar trebui să existe un plafon pentru vârsta candidaților la președinție dacă aceștia nu vor fi de acord să se supună evaluărilor cognitive obiective.
„Nu te lăsăm să fii pilot de avion din cauza siguranței publice după vârsta de 65 de ani, nu te lăsăm să fii agent FBI după vârsta de 57 de ani. Președintele are cea mai puternică poziție din lumea liberă.”, a spus el pentru The Independent.
Kuhlman, care nu l-a examinat niciodată medical pe Trump, a spus că testarea cognitivă independentă ar oferi o „imagine obiectivă mult mai bună” dacă un candidat are un declin cognitiv sau dacă apare prezența demenței progresive.
Demența este mai frecventă pentru cei în vârstă de 80 de ani, „iar Donald Trump va împlini această vârstă în aproximativ un an și jumătate”, notează Kuhlman.
O evaluare cognitivă testează vocabularul, vizualizarea spațială, raționamentul, memoria și viteza unei persoane. „Deci știm că vocabularul rămâne de obicei aproximativ același, dar celelalte patru încep să scadă drastic după vârsta de 70 de ani”, mai explică Jeffrey Kuhlman.