SUA au oprit Taiwanul de la înarmarea nucleară

Documente recent declasificate arată că, în anii '70, administraţiile Ford şi Carter au convins Taipeiul să renunţe la bomba atomică Exact în perioada în care Casa Albă este

Documente recent declasificate arată că, în anii '70, administraţiile Ford şi Carter au convins Taipeiul să renunţe la bomba atomică

Exact în perioada în care Casa Albă este implicată în descurajarea programului nuclear al Coreei de Nord, dosare secrete declasificate au scos la iveală faptul că preşedinţii Gerald Ford şi Jimmy Carter au făcut presiuni asupra guvernului de la Taipei şi au obţinut ca acesta să abandoneze obiectivul de înarmare nucleară.

Documentele declasificate arată că, la vremea respectivă, autorităţile taiwaneze au negat, în mai multe rânduri, că specialiştii lucrau la fabricarea unei bombe atomice. Dar CIA avea o cu totul altă părere, astfel că, într-unul dintre rapoartele sale din 1972, se menţiona faptul că "Taiwanul intenţionează să fabrice şi să testeze o armă nucleară, iar acest obiectiv ar putea fi ajuns până în anul 1976".

Raportul CIA mai arăta că decizia Taipeiului de a dezvolta un program nuclear era legată de evenimentele din 1971- 1972, când s-a produs apropierea istorică dintre SUA şi China populară a lui Mao Tse Dong, apropiere promovată de consilierul lui Nixon pe probleme de securitate naţională, Henry Kissinger. Îngrijorarea administraţiei americane a crescut când, în 1973, s-a descoperit că Taiwanul contactase firme franceze şi belgiene de la care ar fi urmat să cumpere materiale necesare procesului de descompunere a atomului.

Casa Albă şi-a arătat colţii

La acel moment, Washingtonul a trimis o echipă specială la Taipei, care s-a întâlnit cu oficiali guvernamentali şi experţi în energia atomică. Americanii au atras atenţia că o continuare a programului nuclear ar fi contrară spiritului de colaborare care, încă din 1949, caracteriza relaţiile dintre SUA şi Taiwan. Prin "solii" săi trimişi la Taipei, Casa Albă a mai reamintit faptul că Taiwan exista ca entitate statală independentă doar graţie protecţiei politice (şi nu numai) asigurată de SUA. De asemenea, i s-a reamintit Taipeiului că nu are de ce să se teamă de un eventual atac din partea Chinei, atâta timp cât în Strâmtoarea Taiwan se afla Flota a şaptea a marinei americane.

Taiwanul a dat înapoi

În 1976, a avut loc o întâlnire tensionată între ambasadorul SUA la Taipei de la acea vreme, Leonard Unger, şi premierul taiwanez Chiang Ching-Kuo. La puţin timp după această întrevedere, guvernul insulei a declarat public că renunţă la aspiraţiile nucleare. În aprilie 1977, Taiwanul a început să dea semnale concrete că ia în serios presiunile făcute de Washington.

Într-un memorandum top secret adresat preşedintelui Jimmy Carter, Zbigniew Brzezinski, consilierul său pe siguranţă naţională, a scris că "eforturile americane pentru demontarea programului nuclear al Taiwanului au fost încununate de succes".

Referendum pentru ONU

Dialogul de la începutul anilor '70 dintre SUA şi China a fost perceput ca o ameninţare de către autorităţile de la Taipei. Acestea s-au temut pentru independenţa insulei, mai ales după ce, în 1971, a fost "expulzată" din Organizaţia Naţiunilor Unite în favoarea Chinei populare. ONU a refuzat de 13 ori să reia în discuţie aderarea Taiwanului, după cum reiese şi din decizia Biroului Adunării generale din 2005, care nu a inclus pe agenda sesiunii "problema reprezentării celor 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului în cadrul ONU". Ieri, guvernul de la Taipei a anunţat organizarea unui referendum pentru a decide aderarea insulei la Organizaţia Naţiunilor Unite sub propriul nume. Un purtător de cuvânt al preşedinţiei a declarat că pregătirile pentru referendum au început deja, în special strângerea milionului de semnături necesare pentru tranşarea la urne a acestei probleme.