Posibile evoluții: ce s-ar putea întâmpla dacă Rusia ar fi lăsată să câștige războiul din Ucraina

Simon Kuper, jurnalist britanico-francez, se întreabă într-un editorial publicat în „Financial Times” ce s-ar întâmpla dacă Vladimir Putin este lăsat să câștige în Ucraina. În opinia sa, acest scenariu poate fi „plauzibil” în cazul încetării ajutoului extern.

În Statele Unite, ajutorul pentru Ucraina propus de administrația Biden este blocat în Congres de unii republicani de extrema dreaptă. Acelați lucru se întâmplă în Uniunea Europeană (UE), din cauza premierului ungar Viktor Orban, descris de autor drept o „majoretă” a liderului de la Kremlin Vladimir Putin.

De altfel, remarcă Simon Kuper citând calculele făcute de Institutul Kiel, ajutorul extern pentru Ucraina a scăzut cu 87% în august-octombrie anul acesta față de perioada similară de anul trecut, iar viitorul nu sună bine ținând cont de atitudinea de acum. Stimulați de extrema dreaptă, alegătorii americani par că se plictisesc de război, în timp ce europenii își recapătă liniștea în fața unei noi agresiuni a Rusiei lui Putin.

Și totuși, ce s-ar întâmpla dacă Rusia este lăsată să câștige în Ucraina? Autorul menționează cinci posibile evoluții:

1. Rusia ar recurge la teroare pentru a-și impune autoritatea în țara ocupată. „Aceasta nu este o speculație”, avertizează Simon Kuper, aducând aminte că rușii s-au dedat deja la fel și fel de crime în Ucraina, printre care execuții în masă, castrări, violuri, torturi și răpiri de copii. „Să ne amintim de listele de dinaintea invaziei cu persoane publice ucrainene care trebuiau eliminate”, îndeamnă autorul.

Atacurile de gherilă ale partizanilor ucraineni ar intensifica teroarea rusească. Într-un astfel de scenariu, alte milioane de ucraineni ar fugi spre Vest, de data aceasta definitiv. Extrema dreaptă din Europa ar profita de noul val de refugiați pentru a obține capital politic, așa cum s-a întâmplat în vara anului 2015.

2. Un stat liber ar putea reapărea în vestul Ucrainei, scrie fostul diplomat britanic Peter Ricketts. S-ar putea chiar să adere la UE. Putin nu pare foarte deranjat de această posibilă evoluție.

Totuși, acest stat ipotetic se poate aștepta la atacuri repetate din partea Rusiei, indiferent de „tratatele” semnate. Rusia a încălcat în mod constant și Acordurile de la Minsk. Iar o altă invazie rusă nu este exclusă.

3. Putin ar controla aproape un sfert din exporturile de grâu la nivel mondial. În acest caz, ar dispune și de „arma mâncării” pe lângă „arma gazului”.

4. Un eventual succes al lui Putin în Ucraina ar încuraja și alte țări interesate să invadeze un vecin: China, Venezuela, Azerbaidjan și, din nou, Rusia.

Dara Massicot, de la Carnegie Endowment for International Peace, trage un semnal de alarmă: „De fiecare dată când rușii cred că au «învins» într-un conflict sub Putin - Georgia 2008, Ucraina 2014, Siria 2015 -, ei învață ceva despre noi... devin prea încrezători în abilitățile lor și în câțiva ani încearcă operațiuni mai mari și mai îndrăznețe”.

Înființarea unei armate ucrainene în exil ar putea duce la atacuri ale rușilor asupra țărilor gazdă.

Putin a construit deja o economie de război. Armata sa și-a actualizat metodele vechi de decenii în mai puțin de doi ani. Populația rusă dă semne că este dispusă să tolereze și un război mai mare. Plecând de la aceste considerente, ce l-ar putea împiedica pe Putin să atace și alte țări?

5. O NATO discreditată în cazul unei victorii a armatei ruse în Ucraina s-ar confrunta cu cel mai mare test de la fondarea sa în 1949. NATO și UE sunt, probabil, cele mai puternice alianțe multinaționale rămase într-o lume naționalistă. Putin încearcă să demonstreze că nu vor rezista.

Dacă ar ataca țările baltice, NATO ar trimite probabil trupe. Dar pentru cât timp? Odată ce câteva sute de soldați occidentali s-ar întoarce acasă în sicrie, partidele de extremă dreapta vor cere „pace”, adică tratate de pace inaplicabile cu Putin. Țările occidentale s-ar putea retrage, spunând că și-au îndeplinit obligația conform articolului 5 al Tratatului NATO. Nimeni nu ar dori să se ajungă la un război nuclear, crede Simon Kuper.

Americanii și europenii vestici se simt imuni: „Putin nu va veni la ei”. Nu e de mirare că unii oficiali est-europeni au început să se gândească la atacuri preventive împotriva Rusiei în loc să stea și să aştepte momentul în care Moscova va lansa atacuri împotriva țărilor lor.

„Renunțarea la Ucraina ar fi o alegere, dar există o alternativă”, notează Simon Kuper. Rusia are o economie de dimensiunea Canadei. Nu există nicio îndoială că europenii ar putea ajuta Ucraina să reziste lui Putin chiar dacă Donald Trump ar retrage susținerea SUA în cazul în care ar reveni la Casa Albă. Ce ar trebui să facă Europa? Să-și dezvolte rapid industriile de armament, mai ales că eforturile sale în acest sens ar fi mai mici din punct de vedere socio-economic decât cele ale Rusiei. De asemenea, ar trebui să înlocuiască ajutorul american pentru Ucraina - 71,4 miliarde de euro în primele 21 de luni ale războiului, sau 40,8 miliarde de euro anual. Aceasta ar însemna un efort de 70 de euro pe an pentru un cetățean european din NATO. Am putea face aceste lucri dacă am vrea, conchide Simon Kuper.