De ce reuşeşte Polonia?

Polonia preia preşedinţia UE cu  ambiţiile unei naţiuni care a traversat cu bine criza financiară şi care îşi afirmă rolul de putere regională, privind cu încredere la propriul viitor. Polonia doreşte să avanseze într-o serie de dosare la care Europa are restanţe: strategia de apărare, politica energetică sau Parteneriatul Estic.

„Se spune că o ţară nu devine cu adevărat membră a UE decât după ce o prezidează. Românii credeau că numai cei bogaţi ştiu cum să înfrunte curajos realitatea. În UE, majoritatea începătorilor se limitează la programul minimal, pentru a evita eşecurile.

În general, istoria nu reţine nimic special de la aceştia. Polonia trebuie să demonstreze că, deşi e începătoare, este conştientă de puterea şi valoarea ei". Aceste cuvinte, scrise de publicaţia poloneză  „Polityka" şi preluate de Presseurope, redau ambiţiile unei naţiuni care a traversat cu bine criza financiară, care îşi afirmă tot mai insistent rolul de putere regională şi priveşte cu încredere la propriul viitor.

Prioritatea: Parteneriatul Estic

De la „O Europă puternică" (sloganul sub care s-a desfăşurat preşedinţia ungară a UE), Uniunea a trecut vineri la „O Europă sigură şi deschisă", Polonia dorind să avanseze într-o serie de dosare la care Europa are restanţe : strategia de apărare, politica energetică sau Parteneriatul Estic, care include Ucraina şi Republica Moldova. Polonia doreşte înfiinţarea unui Fond European pentru Democraţie, menit să susţină asociaţii, sindicate şi alte organizaţii nonguvernamentale şi, implicit, societatea civilă în ansamblu în cele 16 state de la graniţele UE.

Agenda preşedinţiei include şi o dezbatere având în centru „valorile bazate pe învăţăturile lui Ioan Paul al II-lea". Spiritul şi imaginea sa sunt păstrate ca o icoană de polonezi, iar învăţăturile sale sunt citate permanent. 

Pentru a demonstra că vocea Poloniei trebuie ascultată, premierul Donald Tusk a solicitat statelor UE „mai multă disciplină", condiţie fără de care ţara sa nu va adera la zona euro. În opinia lui Tusk, ar fi benefic ca ţările UE să acorde mai puţină atenţie „intereselor naţionale egoiste", pentru ca Europa să depăşească criza din Grecia.

„Evenimentele din zona euro n-au descurajat Polonia şi guvernul său în privinţa aderării la zona euro cât mai repede posibil", a declarat Tusk. Pentru a decide în cunoştinţă de cauză, Tusk a anunţat că doreşte ca preşedinţia să participe la reuniunile Eurogrupului, deşi ţara sa nu are acest drept înainte de aderarea la euro. În timpul mandatului său, Polonia prezidează reuniunile celor 27 de miniştri de finanţe, dar nu pe cele ale Eurogrupului (condus de primul ministru  luxemburghez, Jean Claude Juncker).

„Încăpăţânarea" poloneză, care poate crea surprize, este bine cunoscută la Bruxelles, motiv pentru care premierul Juncker l-a invitat pe ministrul polonez de finanţe, Jacek Rostowski, să ia parte, prin teleconferinţă, la reuniunea informală a Eurogrupului, de săptămâna trecută.

De ce sunt optimişti polonezii

Polonezii sunt „campioni" în ceea ce priveşte opiniile pro-Europa. Sondajele de opinie arată că peste 75% din ei sunt mulţumiţi de realizările ţării lor şi privesc cu bucurie şi mândrie spre rolul de lider pe care Polonia îl va juca în următoarele luni în UE.

Comentatorii economici apreciază că una dintre explicaţiile solidităţii sistemului economic polonez e modelul său "german" de creştere, bazat pe producţie şi pe cucerirea pieţei interne, nu pe speculaţii financiare şi imobiliare. Nu întâmplător, în timp ce Germania rămâne motorul economic al UE, Polonia se aşteaptă şi ea la creşteri solide, de 4% în acest an şi de 3,7% anul viitor.

Fondurile europene reprezintă în Polonia una dintre sursele financiare de bază pentru stabilitatea financiară şi pentru investiţii. Rata de absorbţie a Poloniei este de aproape 44%, în timp ce în cazul României, abia depăşeşte 10%, potrivit unui raport KPMG.

Diferenţele sunt şi mai impresionante când vine vorba despre sumele atrase pe cap de locuitor de cele două ţări, de la începutul actualului ciclu bugetar: peste 1.100 de euro în cazul Poloniei şi mai puţin de 500 pentru România.

Eficienţă

Rata de absorbţie a fondurilor europene de către Polonia  este de peste 1.100 de euro pe cap de locuitor, de la începutul actualului ciclu bugetar. România a atras mai puţin de 500 de euro pe cap de locuitor, potrivit unui raport recent.

Preşedinţia poloneză, în cifre

Pentru asigurarea preşedinţiei Europene, Varşovia pune la bătaie un buget cuprins între 110 şi 125  milioane de euro. Circa 30.000 de delegaţi vor vizita ţara în următoarele şase luni. Vor fi organizate 200 de sesiuni de lucru şi 30 de întruniri ministeriale, la Wroclaw, Poznan, Cracovia, Varşovia şi în staţiunea Sopot.  Vor fi necesare 8.736 de camere în 23 de hoteluri de cinci stele, 20 de hoteluri de patru stele şi două de trei stele.

Bugetul pentru cazarea invitaţilor este de 1,3 milioane de euro, dar ar putea creşte fiindcă este de aşteptat ca hotelierii să profite şi să urce preţurile. Mai ales că numărul camerelor, în special în hotelurile de patru şi cinci stele, este considerat insuficient. Bugetul pentru comunicare va fi de 1 milion de euro.