Ciprul e gata să-şi poarte crucea până la capăt

Guvernul de la Nicosia a propus încă o amânare a votului pentru împrumutul de urgenţă de la UE şi FMI. Banii vin în condiţii dure, dar reprezintă ultima salvare înainte de falimentul suveran.

„V-am spus că taxa pe depozitele bancare nu va fi aprobată de Parlament. N-aţi vrut să mă ascultaţi. Trimiteţi salutările mele doamnei Merkel”, l-a anunţat la telefon Nicos Anastasiades, preşedintele cipriot, pe Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Monetare, potrivit presei locale.

Convorbirea rezumă cel mai bine întregul proces de negocieri privind acordul de asistenţă financiară de urgenţă solicitat de Nicosia de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Monetar Internaţional.

Parlamentul a anunţat că va respinge acordul din cauza condiţiilor fără precedent cerute de creditorii internaţionali. Cea mai controversată este naţionalizarea parţială a depozitelor bancare ale populaţiei, care urma să afecteze toate depozitele din băncile cu operaţiuni în Cipru. 

Acum, pieţele financiare internaţionale stau cu ochii pe axa Nicosia-Bruxelles. Cel mai probabil, condiţiile împrumutului vor fi renegociate, pentru că micul stat-insulă se îndreaptă către faliment suveran în lipsa banilor de la FMI şi UE. După scăderile de 1,8-2% înregistrate luni, bursele europene au deschis şi marţi „pe roşu”. Pierderile nu au mai depăşit însă 1,2%, iar evoluţia s-a transformat în una pozitivă după-amiaza, ca rezultat al datelor economice încurajatoare privind piaţa imobiliară din SUA. 

„Nu te pui cu mafia rusă”

Printre cei mai îngrijoraţi sunt probabil ruşii. „Toată lumea ştie că majoritatea depozitelor din Cipru aparţin unor cetăţeni ruşi. Este vorba despre oficiali guvernamentali, de oameni de afaceri, de mafia rusă – şi nu te pui cu mafia rusă”, a explicat Denis Gartman, reputat economist şi analist american.

Presa internaţională scrie că ruşii ar avea depozite în valoare de peste 20 de miliarde de euro în Cipru, însă ziarele ruseşti susţin că suma ar fi de 10 ori mai mică. 

Toată lumea caută soluţii pentru Nicosia

În forma iniţială, taxa pe depozitele bancare se aplica în funcţie de valoarea contului. Depozitele mai mici de 100.000 de euro urmau să fie taxate cu 6,75%, cele mai mari – cu 9,9%. Parlamentarii ciprioţi au elaborat marţi mai multe variante pentru taxă. Prima presupunea scutirea de la supraimpozitare a depozitelor mai mici de 100.000 de euro. Pragul a fost coborât în cea de-a doua variantă la 20.000 de euro. 

Bani pentru gaz

Rusia, care a acordat deja, în 2010, un împrumut în valoare de 2,5 miliarde de dolari Ciprului, s-a oferit încă o dată să ajute Nicosia. De data aceasta, planul a venit prin intermediul gigantului energetic Gazprom. Acesta s-a oferit să suporte costurile pentru salvarea sistemului bancar, în schimbul drepturilor de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale ale Ciprului. 

Ruşii au infirmat iniţial că Gazprom ar fi iniţiat oferta financiară. În schimb, au confirmat ulterior că oferta a fost făcută de Gazprombank, care are acelaşi director ca şi Gazprom. 

Mai mult timp pentru plata datoriilor

O alternativă ar fi şi prelungirea scadenţelor pentru datoriile statului cu cel puţin cinci ani, spun economiştii. Din naţionalizarea parţială a depozitelor, în vistieria staului ar fi intrat aproximativ şase miliarde de euro. Dacă vor fi prelungite scadenţele datoriilor, rezultatele ar fi asemănătoare, susţin analiştii Lee Buchheit, expert financiar şi supranumit „zâna cea bună a miniştrilor de Finanţe”, şi Mitu Gulati, profesor la Universitatea Duke din SUA.

„Această măsură ar reduce cu 6,6 miliarde de dolari necesarul de finanţare al statului pentru următorii trei ani”, spun cei doi, care au publicat recent o analiză despre opţiunile Ciprului pentru a evita colapsul. 

Băncile rămân închise până joi

Parlamentarii ciprioţi se angajaseră să ajungă la un acord şi să voteze acordul de finanţare până marţi dimineaţă, când băncile urmau să se redeschidă după o zi liberă la nivel naţional. Pentru că nu au reuşit să facă asta, parlamentarii au decis, în schimb, să ţină băncile închise până joi. Decizia a fost pusă în aplicare prin banca centrală a statului şi spre exasperarea populaţiei.

Ciprioţii cu depozite au luat băncile şi bancomatele cu asalt încă de sâmbătă, însă acestea erau deja închise, iar ATM-uril nu mai funcţionau „conform dispoziţiilor băncii centrale”. Protestele izbucnite luni au continuat şi ieri, când mii de ciprioţi s-au strâns în faţa Parlamentului, deşi auziseră de intenţia politicienilor de a respinge împrumutul.