Tratamente cu mărul lupului
0Mărul lupului, o plantă supranumită „buruiana atomică”, este una dintre cele mai controversate plante medicinale. În timp ce unii fitoterapeuţi recomandă tratamente cu mărul lupului în caz de ulcer, pancreatită, cancer, eczeme, oamenii de ştiinţă au găsit dovezi că o substanţă toxică din mărul lupului favorizează apariţia bolilor cronice de rinichi şi a cancerelor aparatului urinar.
Mărul-lupului (Aristolochia clematitis L.) este o plantă erbacee, perenă, cu flori de culoare galbenă şi cu miros neplăcut. Cunoscută în limbajul popular şi cu denumirile de curcubeţică, fasolea-cioarei, lepădătoare, lingura-popii, lingura-frumoaselor, păsulică, fasolică, remf sau limba lupului, această buruiană creşte în culturile de cereale şi în tufişuri.
Tratamente cu mărul lupului: beneficii
Potrivit fitoterapeutului Ion Bonchiş, mărul-lupui este o plantă cu valoare deosebită în tratamentul ulcerului. „În cazul tumorilor maligne (gradul I-III), important este ca bolnavii să o folosească în faza incipientă. La cancer, mărul-lupului stabilizează boala, oprind înmulţirea necontrolată a celulelor şi ridicând imunitatea organismului.”
Prezentăm o serie de afecţiuni în care se folosesc tratamente cu mărul-lupului:
- piele: eczeme, dermatoze, infecţii cu ulceraţii, răni, tăieturi, arsuri, regenerarea pielii (stimularea colagenului şi elastinei), stimulează formarea de noi celule – sub formă de comprese îmbibate în infuzie de mărul-lupului sau alifii;
- circulaţie: ulcer varicos;
- aparatul gastrointestinal: ulcer gastroduodenal, hemoroizi, colon iritat – sub formă de infuzii în uz intern;
- aparatul genital feminin: reglarea ciclului, sterilitate, vaginite, trichomoniaze, prurit vaginal, vulvite, fibrom uterin, chisturi ovariene;
- aparat genital masculin: cancer de prostată.
Tratamente cu mărul lupului: riscuri
Studii recente au demonstrat că mărul-lupului favorizează apariţia unei boli severe de rinichi, numită nefropatie endemică balcanică (NEB), dar şi a cancerelor aparatului urinar. O substanţă din această plantă – acidul aristolochic – este implicată în formarea tumorilor canceroase.
Nefropatia endemică balcanică, o boală a cărei cauză a rămas multă vreme misterioasă, este pusă pe seama expunerii la acid aristolochic, substanţă conţinută în plantele din genul Aristolochia, printre care se numără şi mărul-lupului (Aristolochia clematitis).
NEB afectează în număr mare locuitorii unor sate din preajma Dunării, în Serbia, Croaţia, Bulgaria şi România, provocând apariţia unor boli grave ale rinichilor şi chiar cancere ale aparatului urinar, în proporţie mult mai mare decât media din populaţia generală.
Dintre diferitele explicaţii propuse de cercetători, una se leagă de expunerea la o substanţă potenţial cancerigenă, numită acid aristolochic. Locuitorii din regiunile afectate de NEB au ingerat părţi ale acestei plante fără ca măcar să ştie, consumând făină contaminată cu mărul-lupului. Planta creşte spontan în culturile de cereale şi părţi din ea pot ajunge să fie măcinate odată cu boabele, contaminând astfel făina obţinută.
Oamenii de ştiinţă au făcut legătura dintre nefropatie şi această substanţă atunci când un nou val de îmbolnăviri, de data acesta în Taiwan, a fost corelat cu ingestia unor produse naturiste preparate din Aristolochia.