Un „prieten” care nu spune niciodată nu. Cum afectează chatboții adolescenții

Prieteni AI pentru adolescenți? Chatboții de companie ridică deja temeri legate de dependență și siguranță. Un start-up din Silicon Valley, Character.ai, susține că „oamenii vor avea prieteni AI în viitor”, potrivit Financial Times. Aplicația, folosită lunar de 20 de milioane de persoane, inclusiv de copii și adolescenți, este însă parte a unor procese în SUA după ce părinții au reclamat că utilizarea acesteia ar fi dus la comportamente periculoase, inclusiv la sinuciderea unui adolescent. Organizațiile de protecție a minorilor cer interzicerea chatboților „de companie”.

Character.ai, finanțată de fondul Andreessen Horowitz și evaluată la miliarde de dolari, își bazează veniturile pe abonamente: 10 dolari pe lună sau 120 de dolari anual și publicitate, iar în curând va monetiza și personajele AI create de utilizatori. Compania raportează o creștere de 250% a abonamentelor într-un singur an, iar utilizatorii petrec în medie 80 de minute pe zi pe platformă, un nivel comparabil cu TikTok sau Instagram. În paralel, giganți precum Meta și xAI-ul lui Elon Musk dezvoltă propriile aplicații de companie, semn că piața „prietenilor AI” intră într-o etapă de expansiune globală.

De la monetizarea atenției la monetizarea fricilor

„Riscul major cu care ne confruntăm este să trecem de la etapa monetizării neetice a atenției noastre prin rețele sociale la etapa monetizării la fel de incorecte și dăunătoare a fricilor și emoțiilor noastre prin agenți AI care pretind că au fost construiți ca să ne fie de folos”, explică, pentru Adevărul, Dragoș Stanca, inițiator Ethical Media Alliance.

Așa cum s-a întâmplat de altfel cu orice alt instrument creat de om, de la energia nucleară încoace, spune el, „inteligența artificială poate fi folosită spre bine sau spre rău, în funcție, pe românește fie spus, de scrupulele pe care le au sau nu le au fondatorii companiilor de tehnologie”.

„Din păcate am văzut exemple nefericite în istoria recentă a tehnologiei, mai ales în cazul Meta, care deține Facebook și Instagram, unde tot ce a părut că contează a fost profitul în ciuda răului produs de dezinformare și, de exemplu, reclamele false pe care le vedem chiar și în aceste zile din nou în România. În acest context, e cu atât mai îngrijorător scandalul izbucnit recent tot în jurul Meta, compania pare să nu aibă neapărat o problemă cu faptul că programatorii instrumentelor AI ar putea permite agenților de inteligență artificială să se angajeze în relații de natură romantică, atenție, cu minori. (...) Nu tot ce produce profit este și bine pentru societate și pentru utilizatori. AI, acest instrument extraordinar, trebuie cu siguranță folosit doar întru mai binele nostru ca societate umană”, completează acesta.

Riscurile unei „prietenii virtuale”

„Adolescența este o etapă de tranziție plină de provocări, în care se conturează identitatea viitorului adult. Odată cu apariția și răspândirea inteligenței artificiale, au apărut însă riscuri noi, greu de înțeles și de gestionat de către părinți”, explică pentru Adevărul psihologul și terapeutul somatic Roxana Serghe.

Ea arată că aceasta este perioada în care tinerii își construiesc primele prietenii solide și, adesea, primele relații romantice. Una dintre marile provocări este confruntarea cu respingerea. În prezent, există posibilitatea ca un adolescent să își caute refugiu într-o discuție cu un chatbot AI, vorbim despre o „relație” în care nu este respins, pentru că celălalt nu se retrage și nu lipsește niciodată. „Totuși, un chatbot nu poate înlocui realitatea unei relații autentice, în care se învață subtilitățile emoționale și dinamica dintre două persoane”, subliniază Roxana Serghe.

Pentru părinți, faptul că adolescentul „stă cuminte” în camera lui poate părea liniștitor. Însă această aparentă siguranță ascunde uneori o distanțare tot mai mare între copil și adult. „Echilibrul este esențial. Dacă bazele personalității și ale relațiilor sigure nu sunt puse încă din copilărie, adolescența devine o etapă mai fragilă”, declară specialistul.

Legătura cu figurile de atașament rămâne una fundamentală. Adolescenții au nevoie de un spațiu în care să se simtă în siguranță să își exprime temerile, fără teamă de critică sau respingere. Diferențele de perspectivă între părinți și adolescenți sunt firești și pot genera conflicte, mai ales când tinerii caută independența și explorează activități noi, atrage atenția psihologul. „Comunicarea deschisă și atitudinea curioasă, necritică, a adulților pot deveni cel mai puternic mecanism de protecție și reconectare”, a mai spus Serghe.

Cum recunoști și previi dependența

La rândul său, psihologul Andra Marina Ionescu spune că: „atracția emoțională generată de acești prieteni virtuali poate fi atât de intensă încât, în multe cazuri, adolescenții preferă să petreacă timp cu prietenii lor virtuali în loc să participe la activitățile zilnice cu prietenii reali sau cu membrii familiei. (...) Utilizarea excesivă a acestor aplicații ar putea să întărească deconectarea de interacțiuni reale și distanțarea de activitățile sociale, ceea ce poate declanșa sau întări problemele de anxietate, depresie și dependență de tehnologie in special în ce privește adolescenții, care sunt la o vârstă vulnerabilă”.

În opinia sa, dependența față de un prieten AI s-ar putea observa prin retragerea din activitățile obișnuite, scăderea randamentului școlar și alegerea petrecerii timpului adolescentului cu prietenul AI în defavoarea familiei sau prietenilor.

Din punct de vedere psihologic, un „prieten virtual” poate crea dependență foarte asemănătoare cu cea generată de rețelele sociale sau jocurile video. „Chatbotul răspunde mereu, nu respinge și oferă atenție constantă. Creierul adolescentului, aflat în plină dezvoltare, caută validare și gratificare rapidă. Spre deosebire de relațiile reale, unde există conflicte și limite, în interacțiunea cu un AI adolescentul are senzația de control total. Chatbotul oferă un spațiu sigur, fără riscul de a fi criticat sau rănit, ceea ce poate duce la evitarea interacțiunilor autentice. În plus, conversațiile sunt nelimitate, personalizate și creează un efect de «flow» care menține utilizatorul conectat ore întregi”, a explicat, apoi, Roxana Serghe.

Riscurile sunt clare, continuă specialistul: izolarea socială, scăderea toleranței la frustrare și apariția unui atașament nesănătos. „Adolescentul preferă compania «sigură» a AI-ului în locul interacțiunilor reale, unde ar putea învăța despre respingere, compromis sau empatie. Obișnuința de a primi mereu răspunsuri pozitive face ca respingerile sau conflictele reale să fie greu de gestionat. Pot apărea sentimente puternice de dependență afectivă, chiar gelozie sau anxietate dacă chatbotul nu răspunde imediat”, avertizează psihologul.

Un „prieten virtual” nu este în sine periculos, dar folosit excesiv poate deveni o sursă de dependență. Diferența majoră față de rețelele sociale sau jocuri este că adolescentul nu doar se distrează sau caută validare, ci poate dezvolta o relație emoțională unilaterală care substituie relațiile reale.

Cum poate fi prevenită dependența? Conform specialistului, primul pas este stabilirea unor limite clare de timp. Nu este nevoie de interzicerea completă, ci de o folosire cu moderație, de exemplu maximum 30–60 de minute pe zi, similar cu regulile aplicate pentru jocuri video sau rețele sociale. Diversitatea activităților (sport, ieșiri cu prietenii, hobby-uri creative) reduce șansa ca adolescentul să se retragă doar în lumea virtuală. „Adolescenții au nevoie să înțeleagă că un chatbot nu simte, nu are intenții reale și nu poate înlocui o relație umană”, continuă Roxana Serghe, care atrage atenția și asupra rolului părintelui: „Dacă părintele stă constant pe telefon sau social media, mesajul despre echilibru își pierde credibilitatea”.

Semnele dependenței sunt vizibile atunci când adolescentul petrece mai mult timp cu chatbotul decât cu familia și prietenii, devine iritat sau anxios dacă nu poate intra în aplicație, se izolează și evită interacțiunile reale, ori vorbește despre chatbot ca despre o persoană reală. „El sau ea mă înțelege cel mai bine – aceasta este o formulare pe care părinții trebuie să o ia în serios”, punctează psihologul.

Gestionarea situației începe cu dialogul. „Pune întrebări de tipul: «Cum te face să te simți când vorbești cu chatbotul?», «Ce îți place la el/ea?». Evită judecățile de tip «pierzi timpul»”, recomandă Roxana Serghe. Interesul adolescentului poate fi transformat într-un punct de discuție, chatbotul devenind un pretext pentru conversații despre prietenie, iubire, singurătate și cum funcționează relațiile reale. Implicarea tinerilor în setarea regulilor este esențială: „Dacă e parte din decizie - stabilim împreună cât timp petrece pe aplicație - va fi mai dispus să respecte limitele”. În cazurile severe, când apar retragere socială, depresie sau anxietate, soluția rămâne apelarea la un specialist.

„Echilibrul, comunicarea deschisă și implicarea părinților sunt esențiale pentru ca adolescenții să înțeleagă diferența dintre o prietenie virtuală și o relație reală”, adaugă Roxana Serghe.