„Vaccinurile inverse”: soluția revoluționară pentru bolile autoimune și alergii. Un nou „Sfânt Graal” al medicinei

0
Publicat:

Imaginați-vă un tratament care ar putea ținti doar părțile defecte ale sistemului imunitar, oferind o soluție precisă și eficientă pentru bolile autoimune. Această abordare, care presupune suprimarea selectivă a unei anumite părți a sistemului imunitar, ar putea deveni disponibilă în următorii cinci ani, potrivit cercetătorilor implicați în dezvoltarea acestora.

Vaccinurile inverse: O abordare revoluționară pentru tratarea bolilor autoimune Foto MIT Technology

Bolile autoimune afectează aproximativ 800 de milioane de oameni la nivel global – adică aproape una din zece persoane. De la scleroza multiplă și lupus, la diabetul de tip 1 și artrita reumatoidă, aceste afecțiuni au un element comun: sistemul imunitar al organismului atacă propriile țesuturi.

Tratamentul actual presupune suprimarea întregului sistem imunitar, ceea ce vine cu un cost semnificativ – pacienții devin vulnerabili la alte boli și, adesea, au nevoie de terapii invazive zilnice.

Acum însă, o schimbare de paradigmă se conturează: cercetătorii dezvoltă o strategie care vizează doar acea parte a sistemului imunitar care funcționează anormal. Aceste tratamente sunt denumite „vaccinuri inverse”, pentru că, spre deosebire de vaccinurile convenționale care activează imunitatea, ele o reduc selectiv.

„Acesta este Sfântul Graal. Ne dorim să folosim un bisturiu, nu un ciocan, pentru a trata aceste boli”, spune imunologul Stephen Miller de la Northwestern University, SUA, potrivit The Guardian.

Studiu revoluționar: vaccinurile inverse pot preveni reacția autoimună la gluten

Lucrarea lui Stephen Miller din 2021, publicată în 2022 în revista Gastroenterology, a fost prima care a demonstrat că vaccinurile inverse pot fi eficiente și la oameni. Studiul s-a concentrat pe boala celiacă, în care sistemul imunitar atacă mucoasa intestinală atunci când detectează prezența glutenului – o proteină regăsită în grâu și alte cereale.

Pe parcursul a două săptămâni, 33 de pacienți cu boala celiacă aflați în remisie au consumat gluten; aproximativ jumătate dintre ei primiseră anterior vaccinul invers, în timp ce restul au primit un placebo.

La finalul perioadei, cercetătorii au examinat mucoasa intestinală a participanților și au constatat că pacienții care primiseră vaccinul invers nu au prezentat deteriorări, spre deosebire de grupul placebo, la care s-au înregistrat agravări semnificative ale simptomelor.

Reeducarea sistemului imunitar: Cum funcționează vaccinurile inverse

Ideea de bază a vaccinurilor inverse constă în utilizarea unor nanoparticule sintetice, atașate de proteine specifice legate de boli – numite antigene – care acționează ca mesageri țintiți pentru a „reprograma” răspunsul imun.

Nanoparticulele imită celulele umane aflate în proces de moarte naturală (apoptoză), un fenomen obișnuit în organism. Deși aceste celule moarte sunt tehnic „străine”, sistemul imunitar învață să nu le atace. Astfel, sistemul ajunge să ignore atât nanoparticulele, cât și antigenele atașate acestora, încetând să mai reacționeze agresiv la proteinele proprii ale organismului.

„Ce face acest proces este să reeducăm sistemul imunitar astfel încât să spună: «OK, e în regulă, nu trebuie să atac acest lucru, pentru că nu reprezintă o amenințare»”, explică Jeffrey Hubbell, bioinginer la Universitatea din Chicago.

În 2023, Hubbell și colegii săi au publicat un articol revizuit în revista Nature, demonstrând că această metodă poate opri forma experimentală a sclerozei multiple (SM) la șoareci – o boală în care sistemul imunitar atacă învelișul protector al nervilor din creier și măduva spinării.

În ultimele opt luni, Anokion, compania fondată de Hubbell și colaboratorii săi pentru a comercializa tehnologia, a raportat rezultate promițătoare în primele studii clinice pe oameni – atât pentru boala celiacă, cât și pentru scleroza multiplă.

„Odată ce obținem aprobarea pentru o afecțiune, putem avansa și cu altele”

Descoperirea că anumite molecule cu sarcină negativă pot reeduca sistemul imunitar, astfel încât acesta să nu mai atace propriile țesuturi, a fost „o pură întâmplare”, recunoaște imunologul Pere Santamaria, de la Universitatea din Calgary. El se numără printre primii cercetători care au făcut această descoperire: „N-aș fi ghicit niciodată. Nici măcar în cele mai nebunești vise ale mele”.

Santamaria și-a petrecut cea mai mare parte a carierei studiind diabetul de tip 1 – o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele din pancreas responsabile cu producerea insulinei.

Recent, și-a extins cercetările și către alte boli autoimune, inclusiv o afecțiune rară numită colangită biliară primară (PBC), care afectează canalele biliare din ficat.

Un avantaj important al lucrului cu PBC este tocmai raritatea bolii – ceea ce permite desfășurarea studiilor clinice pe un număr mai mic de pacienți și, astfel, poate accelera aprobarea tratamentelor.

„Odată ce obținem aprobarea pentru o afecțiune, e foarte posibil să avansăm mai rapid și pentru altele”, explică Santamaria.

Vaccinurile inverse „funcționează de fiecare dată la animale”

Unul dintre marile avantaje ale vaccinurilor inverse este versatilitatea lor: această abordare pare promițătoare pentru o gamă largă de boli autoimune.

„Funcționează de fiecare dată la animale. Am testat metoda în multe modele animale de boli autoimune”, afirmă Santamaria. Desigur, succesul în experimentele pe animale nu garantează și eficiența în studiile pe oameni.

Anul trecut, Bana Jabri, directoarea Institutului Imagine din Paris, a coautorat o analiză a progreselor legate de vaccinurile inverse. Ea este prudent optimistă în privința potențialului acestora, dar subliniază că sistemul imunitar este extrem de complex. De exemplu, unele celule imune circulă în tot corpul, în timp ce altele rămân permanent în anumite țesuturi. Jabri spune că nu este încă clar dacă tratamentele inverse actuale pot influența ambele tipuri de celule.

Un alt posibil avantaj: majoritatea cercetătorilor consideră că efectele vaccinurilor inverse ar putea dura luni întregi sau chiar mai mult – similar cu durabilitatea multor vaccinuri clasice.

„Sistemul imunitar este incredibil. Are memorie, iar acea memorie persistă”, spune Hubbell.

În prezent, cele mai multe tratamente pentru bolile autoimune necesită administrare frecventă – adesea zilnică.

Vaccinuri inverse – o posibilă soluție și pentru alergii

Vaccinurile inverse par să ofere beneficii dincolo de bolile autoimune. Ele ar putea funcționa și în cazul alergiilor, care implică, de asemenea, o reacție exagerată a sistemului imunitar – de această dată față de un aliment sau un factor de mediu, nu față de propriul corp.

În 2022, Stephen Miller și colegul său, inginerul biomedical Lonnie Shea de la Universitatea din Michigan, au publicat un studiu pilot realizat pe șoareci cu alergie la arahide. Animalele care au primit vaccinul invers au putut consuma o cantitate semnificativ mai mare de arahide fără a manifesta simptome, comparativ cu cele care nu primiseră tratamentul.

În aprilie 2025, Jeffrey Hubbell și mai mulți colegi au publicat un studiu în Science Translational Medicine, demonstrând că vaccinul lor invers poate proteja șoarecii alergici împotriva alergenilor proveniți de la acarienii din praful de casă – o cauză frecventă a astmului – precum și împotriva proteinelor din albușul de ou, un model experimental des folosit în studiile despre alergii. Protecția s-a menținut chiar și după expuneri repetate la alergeni, pe parcursul mai multor luni.

În 2024, Lonnie Shea a publicat un alt studiu privind sindromul alfa-gal – o alergie severă la carne, declanșată de înțepătura unei căpușe. Șoarecii afectați care au primit un vaccin invers au prezentat semnificativ mai puține simptome comparativ cu cei care primiseră un placebo.

Am reușit, practic, să convingem sistemul imunitar că aceste proteine nu sunt periculoase”, explică Shea.

Vaccinurile inverse: Progrese și parteneriate care grăbesc aprobarea

În acest moment, este dificil de estimat cât va mai dura până când vaccinurile inverse vor fi aprobate pentru utilizare la scară largă la oameni. Miller, Shea, Hubbell, Santamaria și alți cercetători sunt implicați în companii biotech recent înființate care dezvoltă aceste tratamente. Unele companii farmaceutice de top par, de asemenea, foarte interesate de această abordare și colaborează deja cu startup-uri pentru a accelera procesul de dezvoltare.

În decembrie, compania Genentech a anunțat un parteneriat cu Cour – startup-ul fondat de Stephen Miller și Lonnie Shea –, o colaborare care ar putea ajunge la o valoare de până la 900 de milioane de dolari.

Anul trecut, Parvus, compania înființată de Pere Santamaria, a încheiat un parteneriat cu gigantul farmaceutic AbbVie.

În prezent, mai multe vaccinuri inverse se află în faza a doua a studiilor clinice – cercetări pe un număr redus de pacienți, menite să testeze eficiența și siguranța tratamentului la oameni.

Unii cercetători estimează că primele vaccinuri inverse ar putea deveni disponibile în următorii trei până la cinci ani. Alții sunt mai prudenți. „Cred că va dura 10 ani până vom fi siguri că funcționează cu adevărat. Dar ar putea fi mai puțin... sau mai mult”, spune Bana Jabri.

Chiar și așa, aproape toți cercetătorii sunt optimiști. „Acum 20 de ani, v-aș fi spus că așa ceva este imposibil, categoric nu. Astăzi, pot spune cu încredere că se va întâmpla. Fără îndoială”, afirmă Miller.