Video Se ia muntele, se fărâmițează, se duce în altă parte. Cum a început acum 50 de ani construcția colosului din Retezat

În ianuarie 2025 s-au împlinit 50 de ani de când a fost pusă „piatra de temelie” a barajului Gura Apelor din Retezat, componentă a Amenajării hidroenergetice Râul Mare - Retezat, unul dintre marile proiecte hidroenergetice din România secolului XX.

Lucrările la Amenajarea Hidroenergetică Râul Mare - Retezat au început în 10 ianuarie 1975, iar mii de oameni au muncit timp de peste un deceniu la complexul hidroenergetic.

Acesta cuprinde Lacul de acumulare Gura Apelor (video), hidrocentralele Retezat și Clopotiva, cu o putere instalată totală de 349 MW, aflate în aval, pe Râul Mare și barajul de anrocamente construit la peste 1.000 de metri altitudine, în Munții Retezat. Sistemul este completat de mai multe aducțiuni subterane, de zeci de kilometri și de alte construcții și amenajări hidrotehnice.

„Barajul Gura Apelor din Retezat va fi cel mai înalt din țară (peste 170 metri). Constructorii care vor veni aici in următorii ani vor avea de executat, pe lângă barajul principal, o galerie de derivaţie de aproape 20 de kilometri, de la Gura Apelor până în dreptul satului Clopotiva. Centrala Retezat, utilizând o cădere de aproape 600 de metri, va avea 320.000 kW putere instalată, fiind, după Lotru, cea mai mare dintre hidrocentralele de porturile noastre interioare. În aval de uzina principală, o cascadă de alte șapte hidrocentrale mici vor totaliza încă 110.000 kW putere”, informa revista Știință și tehnică, în 1973.

Barajul Gura Apelor din Retezat a fost proiectat la circa un kilometru de locul de întâlnire a trei râuri din Retezat, Lăpușnicul Mare, Râul Șes și Lăpușnicul Mic, primul - considerat rămășiță a celui mai puternic fluviu de gheaţă din Carpaţi.

„Lăpuşnicul Mare îşi are obârşia în însăşi inima masivului, acolo unde torentul vijelios al Bucurei, care coboară din marile lacuri ale complexului alpin cu acelaşi nume, se uneşte cu torentul mai modest al Pelegii, care şi-a croit drum printre piscurile Peleaga şi Păpuşa, aducând apele lacurilor înalte ale Pelegii”, scria Ion Ionescu Dunăreanu, în 1957.

Cum au început lucrările în Retezat

Locul ales pentru amenajarea lacului de acumulare a fost Gura Apelor, o zonă turistică aflată la confluența râurilor de munte, de unde excursioniștii porneau în traseele prin munții Retezat și Godeanu. Lucrările au început cu fundarea barajului din anrocamente cu nucleu de argilă.

„Lucrările din această zonă demarează cu săparea galeriei de deviere a apelor pentru a se putea executa barajul pe uscat a cărui cotă maximă va atinge 173 de metri, fiind cel mai înalt baraj din ţară şi care va crea un lac de acumulare cu un volum util de apă de circa 200 milioane metri cubi şi întins pe o suprafaţă de peste 400 hectare. Lacul de acumulare se amplasează la marginea de sud-vest a Parcului Naţional Retezat, întregind astfel decorul natural din această zonă turistică”, informa inginerul Nicolae Florescu, șeful de proiect, în ianuarie 1975.

Pentru completarea stocului de apă din acumularea de la Gura Apelor, amenajarea prevedea şi o serie de captări suplimentare. Din lacul de acumulare, apele vor fi dirijate spre prima centrală a complexului prin aducţiunea principală, o galerie subterană lungă de peste 18 kilometri, practic o nouă albie a Râului Mare, adăuga inginerul.

„Cele două turbine ale centralei Retezat, de tip Francis, fiecare cu o putere de 167,5 MW, de fabricaţie românească, vor fi instalate în centrala hidroelectrică subterană Retezat (total 335 MW), primul grup urmând să intre în funcţiune la finele viitorului cincinal. Imediat in aval, la numai doi kilometri, va fi amplasată centrala Clopotiva cu două grupuri tip Kaplan, fiecare de cite 7 MW. De fapt, uzina hidroelectrică Clopotiva va fi prima treaptă a cascadei de hidrocentrale ce urmează a se executa in etapa a II-a a amenajării pe sectorul aval al Riului Mare pină la confluenta cu Râul Strei. Amenajarea Riului Mare are un caracter preponderent energetic”, preciza inginerul Nicolae Florescu.

Baraj clădit din stâncile munților

Barajul Gura Apelor, menit să zăgăzuiască apele celor două râuri de munte, ale afluenților săi și ale mai multor pâraie captate și revărsate în apele lacului de acumulare, a fost ridicat din anrocamente, grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase, fiind la acea vreme unul dintre cele mai mari din Europa. Mii de oameni au muncit la construcția sa, în condițiile dificile date de munte și de climă. Aparent, lucrurile păreau mai simple.

„Totul e foarte simplu: se ia un munte, se fărâmițează şi apoi se transportă în altă parte, unde va forma noul baraj”, informa revista Flacăra, într-un reportaj dedicat proiectului, publicat în numărul din ianuarie – martie 1975.

În realitate, șantierele din Retezat au făcut peste 30 de victime, iar lucrările au fost întârziate de inundații, alunecări de teren și alte probleme cauzate de clima aspră și de deficiențele de pe șantier.

La construcția barajului au fost folosiți peste nouă milioane de metri cubi de rocă scoasă din munte, argilă folosită la etanșare și bolovani de râu – materialele ecologice menite să înlocuiască pe cât posibil utilizarea betonului. Lacul său de acumulare, întins pe circa 420 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri şi un volum de până la 210 milioane de metri cubi de apă.

În timpul iernii, nivelul apei este mai redus. În această perioadă ies la iveală amenajările și construcțiile industriale din anii '80, inundate de apă.

Debitul captat din lacul de acumulare este coborât prin aducțiunea principală, cu o lungime de peste 18 kilometri, la centrala Retezat, unul dintre marii producători de energie electrică din România. Galeria betonată care coboară de la lac spre centralele de la poalele Retezatului are un diametru de 4,9 metri.

O altă aducțiune, secundară, a lacului de acumulare Gura Apelor preia apele a 12 pâraie de pe versantul nordic al Retezatului, printr-un sistem de galerii subterane cu o lungime totală de 30 de kilometri.

Deși planurile inițiale vizau realizarea sa în doar cinci ani, Amenajarea hidroenergetică Râul Mare Retezat a fost inaugurată în aprilie 1986, la 11 ani de la începerea lucrărilor. Atunci au fost închise clapele masive ale galeriei de deviere de la Gura Apelor şi a început acumularea apelor în lacul din Retezat.

O lună mai târziu a fost pusă în funcţiune uzina hidroenergetică Retezat cu o putere de 335 MW şi apoi Centrala de la Clopotiva, de 14 MW, situate în aval. Lucrările de amenajare a lacului și de construcție a barajului Gura Apelor au continuat până în 1999.

Amenajarea nu și-a atins potențialul maxim

Lacul Gura Apelor din Retezat a atins pentru prima dată nivelul maxim de umplere, la care a fost proiectat, în anul 2021.

În 16 august 2021, cota lacului de acumulare Retezat a ajuns la 1.072,5 metri deasupra Mării (mdM), apoi a fost redusă treptat. Nici hidrocentrala Retezat nu a funcționat la capacitate maximă. În prezent, contractul privind retehnologizarea centralei se află în licitație publică. Investiția se ridică la 136,5 milioane de euro.

„Retehnologizarea C.H.E. Râul-Mare Retezat urmărește obținerea următoarelor beneficii: eliminarea restricțiilor de funcționare a generatorului (100/110 MW) și creșterea puterii acestuia de la 167,5 MW (în prezent) la minim 181 MW (în urma retehnologizării); optimizarea costurilor pe MWh produs în centrală; creşterea veniturilor din servicii de sistem; creșterea performanțelor și rentabilității investiției peste nivelul inițial; punerea în siguranţă a tuturor uvrajelor amenajării; adaptarea la legislația actuală în vigoare; reducerea impactului asupra mediului; reducerea cheltuielilor cu materialele și a activității de întreținere, mentenanță preventivă și corectivă; obținerea unui ciclu de viață cel puțin egal cu durata normală de funcționare conform HGR 2139/2004 pentru instalații și echipamente”, arată Hidroelectrica, autoritatea contractantă, în anunțul publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).