Vasile Dîncu, răpus în lupta pentru pace

Gafele repetate ale lui Vasile Dîncu, cu declarații aparent pacifiste, dar care în realitate făceau jocurile Kremlinului, par să fi jucat un rol crucial în plecarea acestuia din fruntea Ministerului Apărării. Demisionarul și-a motivat însă gestul prin imposibilitatea colaborării cu președintele României.

Anunţul demisiei a fost făcut printr-o postare pe Facebook, în care Vasile Dîncu susţinea că se retrage de la conducerea Ministerului „pentru a nu prejudicia în niciun fel procesele de decizie și programele care necesită fluiditate pe întreg lanțul de comandă”, dar și „pentru a nu bloca o serie de proiecte absolut necesare pentru funcționarea optimă a Ministerului Apărării Naționale și a Armatei Române”.

„Motivez gestul meu prin perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei”, a concluzionat Dîncu.

Ulterior, ministrul demisionar şi-a completat afirmaţiile, lăsând de înţeles că nu mai era dorit de preşedintele României în Guvern. El a explicat că relația sa cu Klaus Iohannis s-a răcit în urmă cu 6 luni, când au apărut primele discuţii în spaţiul public legate de o posibilă demisie.

Potrivit informațiilor „Adevărul”, șeful statului, Klaus Iohannis, i-ar fi transmis recent premierului Nicolae Ciucă că este nemulțumit de activitatea ministrului de la Apărare. Responsabilitatea, au susținut surse guvernamentale pentru „Adevărul”, a fost pasată către șeful Guvernului pentru a pune presiune pe ministru să facă un pas în spate. În condițiile în care fostul ministru nu a cedat în primă instanță, președintele ar fi reiterat nemulțumirile.

Decizia lui Vasile Dîncu a fost anunţată cu doar o zi înainte de şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (unde ministrul Apărării este membru), în care ar urma să se discute despre impactul războiului din Ucraina în România şi despre criza energetică. De asemenea, pe 25 octombrie se sărbătoreşte Ziua Armatei.

Gafe cu repetiție

De-a lungul mandatului de ministru, Vasile Dîncu a strâns o serie de gafe, reușind să dea cu bâta în baltă în repetate rânduri.

Un episod care a intrigat opinia publică a fost cel în care, exact la începutul războiului, la Radio România Actualități, fostul ministru al Apărării a declarat că „vom învăța să trăim cu rușii la graniță, dar vom fi sprijiniți pentru asta, dacă va fi cazul”. Declarația ministrului nu numai că a venit imediat după invazia Federației Ruse în Ucraina, dar și în momentul în care Rusia ocupase Insula Șerpilor, iar poziția oficială, atât a României, cât și la nivel international era clară și anume că rușii trebuie să plece de pe un teritoriu care nu este al lor.

Un alt episod este momentul în care, într-un interviu la Digi24, întrebat despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România, Vasile Dîncu a dat exemplul Austriei, susținând că statul este membru NATO, deși țara a adoptat o neutralitate militară din 1955 și a refuzat de mai multe ori invitațiile de a se alătura alianței militare.

De asemenea, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, Vasile Dîncu l-a mai parafrazat pe președintele francez Emmanuel Macron, spunând că „trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”. Ministrul demisionar a revenit ulterior, în urma unei ședințe CSAT, cu explicații, susținând că trebuie să ieșim din logica sferelor de influență și să intrăm în cea a dreptului internațional.

Dîncu, ținta criticilor

Declaraţia care a dus la pierderea mandatului se referă la negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia. Într-un interviu pentru Prima TV, fostul ministrul a afirmat că „războiul va mai continua”, iar „singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia”, susținând că țările lumii trebuie să negocieze o pace cu Moscova și garanții pentru Ucraina, întrucât politicienii din statul vecin nu pot să-și asume pierderea de teritorii.

Reacţiile critice nu au întârziat să apară. În timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că ideea privind renunţarea la teritorii reprezintă un discurs ce se înscrie în tehnica de manipulare rusească, Klaus Iohannis a afirmat că poziţia ministrului Apărării nu este cea a statului şi l-a trimis să citească „mai frecvent revista presei”. Nici şeful partidului nu l-a iertat, convocându-l la o discuţie, iar din partea liberalilor au curs critici şi sugestii de retragere din funcţie.

Răspunsul lui Dîncu a fost cel care i-a supărat pe liberali şi pe Klaus Iohannis. Potrivit surselor „Adevărul”, atât membrii din Parlament ai PNL, cât și președintele Klaus Iohannis au fost deranjați de un mesaj cu subînţeles transmis de Dîncu, pe Facebook.

În descrierea unei fotografii în care apare într-o bibliotecă, Dîncu a scris că acolo „nu se aude vocea idioţilor”, „nici răcnetele proştilor și nici şoaptele mieroase ale ticăloșilor“, iar cărțile „nu trădează și nu mint”. „De aici îți poţi lua energia pentru a ignora tembelismul solemn, puținătatea de minte sau analfabetismul agresiv”, a transmis acesta.

Referitor la acest mesaj, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a afirmat că Dîncu nu s-a referit „sub nicio formă la cineva din PSD”.

Ministerul ar putea ajunge la PNL

Chiar dacă poziţia publică a lui Ciolacu a părut favorabilă lui Dîncu, sursele „Adevărul” susţin că în interiorul partidului lucrurile nu stau deloc aşa. În realitate, preşedintele PSD a fost de acord cu demisia de la Ministerul Apărării imediat după declaraţia controversată, însă nu ar fi acceptat să-l preseze pe Dîncu să plece fără a obţine schimbarea și a unui ministru liberal neagreat.

În urma anunțului privind demisia din vârful MApN, șeful PSD, Marcel Ciolacu, a transmis că îi respectă decizia ministrului demisionar și a informat că i-a cerut premierului Nicolae Ciucă să preia interimatul.

„I-am solicitat să preia interimatul la MApN, pentru că România are obligaţia să asigure stabilitate pe Flancul estic al NATO”, a spus președintele PSD, Marcel Ciolacu.

De altfel, în cadrul unor declarații ulterioare, președintele social-democraților a dat de înțeles că portofoliul de la Apărare ar putea chiar să ajungă sub conducerea unui ministru liberal, asta deși, potrivit unor surse „Adevărul”, PNL le-a cerut social-democraților să vină urgent cu o nouă propunere de ministru. Deocamdată, interimatul ministerului a fost preluat de premierul Nicolae Ciucă, urmând ca social-democrații să stabilească care va fi propunerea PSD.

Cine e Vasile Dîncu

Vasile Dîncu este senator PSD, având un alt mandat de parlamentar între anii 2004 și 2007, când a devenit membru al Parlamentului European din partea PSD.

A mai făcut parte din Guvern între anii 2000 și 2003, ca ministru al Informațiilor Publice, dar și între anii 2015-2017, la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. El a fost și președinte al Agenției pentru Strategii Guvernamentale între anii 2003-2004.

De profesie sociolog și profesor la Universitatea din București, potrivit biografiei de pe pagina Parlamentului, din anul 1994 și până în anul 2000 a fost director general al Institutului de studii sociale, marketing și publicitate la Metro Media Transilvania. De asemenea, Dîncu a fost și președinte al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – IRES SRL.