Alegeri reluate sub tensiune. România votează din nou, după anularea scrutinului din 2024 și acuzații de ingerință rusă - Analiză France 24
0La șase luni de la un scrutin prezidențial anulat în circumstanțe fără precedent, România a revenit duminică la urne. Este un moment definitoriu pentru o democrație postcomunistă încă fragilă și pentru parcursul său european, într-un context intern polarizat și cu reverberații geopolitice sensibile.
Alegerile din noiembrie 2024 au fost invalidate de Curtea Constituțională, după ce candidatul independent Călin Georgescu — cotat cu șanse minime la începutul campaniei — a câștigat primul tur în urma unei mobilizări-surpriză, alimentate, potrivit unor rapoarte oficiale, de o campanie de influență orchestrată de Federația Rusă. Deși Moscova a negat orice implicare, documentele desecretizate au dus la excluderea lui Georgescu din cursa electorală și la declanșarea unei anchete penale pe numele său, relatează France 24.
Pe fondul acestei crize constituționale și al tensiunilor acumulate în societate, 11 candidați se luptă acum pentru un mandat prezidențial de cinci ani, într-o competiție ce se anunță strânsă. Dacă niciunul nu va obține majoritatea absolută duminică, un al doilea tur este programat pentru 18 mai.
Un rol mai mult decât simbolic
Președintele României are atribuții importante, de la politica externă și securitatea națională, până la numirea premierului și reprezentarea țării în instituțiile internaționale. Într-un moment în care granița de est a Uniunii Europene este marcată de războiul din Ucraina, opțiunea României pentru o figură pro-europeană sau una naționalistă va fi urmărită cu atenție la Bruxelles, dar și la Washington.
George Simion: „Nu am trecut la democrație în 1989”
Favorit în sondaje, cu aproximativ 30% din intențiile de vot, George Simion, liderul AUR, mizează pe un discurs anti-sistem și naționalist, pledând pentru „restaurarea voinței populare” după anularea alegerilor din noiembrie. „Românii nu au fost lăsați să decidă. Acum e timpul să le redăm dreptul de a alege”, a declarat el, acuzând o presupusă „fraudă de sistem” orchestrată de instituții pe care le numește „oculte”.
Simion, care și-a manifestat admirația pentru curentul politic MAGA promovat de Donald Trump, respinge sprijinul militar pentru Ucraina și promovează o agendă suveranistă. Este interzis în Republica Moldova și în Ucraina pentru declarații considerate provocatoare. În același timp, el a denunțat influența Uniunii Europene asupra politicii românești și a promis desecretizarea documentelor legate de anularea scrutinului anterior.
Dan și Antonescu: două viziuni pro-europene, dar concurente
Pe partea pro-occidentală a spectrului politic, cursa se dă între primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și fostul lider liberal Crin Antonescu. Dan, susținut de electoratul urban și de diaspora, a intrat în cursă ca independent, promițând reformarea instituțiilor, combaterea corupției și o atitudine „transparentă și rațională” în politica externă.
Antonescu, sprijinit de coaliția aflată la guvernare (PSD-PNL), propune continuitate și stabilitate, într-un moment în care România are nevoie de un „președinte negociator”, capabil să medieze între taberele ideologice. Ambii sunt creditați cu procente în jurul a 22-24%, fiind principalii contracandidați ai lui Simion în perspectiva unui posibil tur doi.
Elena Lasconi: din favorită, marginalizată de propriul partid
Fostă jurnalistă și primar la Câmpulung, Elena Lasconi părea să aibă șanse reale în cursa reluată, după ce în noiembrie 2024 a ieșit pe locul doi. Sprijinul său s-a erodat însă odată cu decizia USR de a-și retrage oficial susținerea în favoarea lui Nicușor Dan, motivând șansele mai mari ale acestuia în fața dreptei radicale. Lasconi a acuzat „lovituri interne” și a criticat dur conducerea partidului.
Ponta și restul candidaților
Fostul premier Victor Ponta revine în cursă cu o platformă suveranistă și protecționistă, punând accentul pe interesele fermierilor români și pe o relație „pragmatică” cu Bruxelles-ul. Deși achitat în dosarul care i-a încheiat cariera politică în 2015, Ponta rămâne o figură polarizantă. El este creditat cu aproximativ 10% în sondaje.
Critici externe și presiuni diplomatice
Anularea alegerilor și excluderea lui Georgescu au fost criticate vocal de oficiali americani, inclusiv de vicepreședintele JD Vance, care a avertizat asupra „pericolului de a ignora voința populară”. Rusia, la rândul său, a denunțat decizia Curții Constituționale, alimentând speculații cu privire la interesele Kremlinului în regiune.
Mesajele transmise de ambasade și lideri occidentali au avut, totuși, un ton reținut, insistând pe respectarea procedurilor democratice și pe dreptul cetățenilor de a alege liber, în afara oricărei ingerințe.
Contextul în care are loc acest vot este, poate, cel mai complicat din ultimii 20 de ani. România nu mai votează doar un președinte, ci o direcție de țară, subliniază France 24.